Proiect Nr.24 din 20-03-2007
Proiect de hotărâre privind atribuirea denumirii P...

Închide

Transparență decizională - 2007

  • 20.03.2007
  • System Administrator

Proiect
adus la cunoştinţă publică în data de 20-03-2007
H O T Ă R Â R E  nr. _______
din __________


Proiect de hotărâre privind atribuirea denumirii Parcul Tudor Arghezi parcului amplasat în Piaţa Spitalului din municipiul Arad - iniţiativa consilierilor locali Cristian Moisescu, Ionel Costin, Corneliu Pădurean şi Nagy Ghizela


Ing. Gheorghe Falcă, Primarul Municipiului Arad,
În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003, transmit următorul




A N U N Ţ


Începând cu data de miercuri, 21.03.2007, la intrarea în Primăria Municipiului Arad, sunt afişate următoarele documente privind:

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic de Detaliu „Motel P+2 ARUN” Arad, str. Gladiator nr. 1, beneficiari Teglas Florin şi Zlătariu Otilia, proiect nr. 20/2006, elaborat de SC INARCH PREMO STRUCTURES SRL – iniţiativa primarului.
2. Proiect de hotărâre privind atribuirea unor denumiri străzilor situate în Cartierul Verde din municipiul Arad – iniţiativa consilierilor locali Cristian Moisescu, Ionel Costin, Corneliu Pădurean şi Nagy Ghizela.
3. Proiect de hotărâre privind atribuirea denumirii Parcul Tudor Arghezi parcului amplasat în Piaţa Spitalului din municipiul Arad – iniţiativa consilierilor locali Cristian Moisescu, Ionel Costin, Corneliu Pădurean şi Nagy Ghizela.
4. Proiect de hotărâre privind atribuirea denumirii „Ion G. Duca” actualului cartier Poltura din municipiul Arad – iniţiativa consilierului local Gheorghe Schill.
5. Proiect de hotărâre privind atribuirea denumirii „Cornelia Bodea” unei străzi din noul cartier Zădăreni din municipiul Arad – iniţiativa consilierului local Gheorghe Schill.

Până la data de 03.04.2007, la registratura Primăriei Municipiului Arad, cei interesaţi pot depune în scris recomandări, sugestii şi opinii privind aceste documente.
Informaţii suplimentare pot fi solicitate începând cu data de 21.03.2007, între orele 8,00-17,00, la Centrul de Informare Cetăţeni, camera 2.
Cei interesaţi pot solicita în scris şi pot primi copii contra cost după aceste acte, care pot fi studiate şi pe site-ul Primăriei Arad, la adresa www.primariaarad.ro.


P R I M A R
ing. Gheorghe Falcă



ROMÂNIA PROIECT AVIZAT
JUDEŢUL ARAD SECRETAR
MUNICIPIUL ARAD Doina Paul
CONSILIUL LOCAL



HOTĂRÂREA nr.____
din ____________2007
privind atribuirea denumirii Parcul Tudor Aghezi
parcului amplasat în Piaţa Spitalului din municipiul Arad


Consiliul Local al Municipiului Arad,
Având în vedere:
-iniţiativa consilierilor locali: Cristian Moisescu, Corneliu Pădurean, Ionel Costin şi Nagy Ghizela, exprimată prin expunerea de motive înregistrată cu nr.9742/19.02.2007,
-raportul Serviciului pentru Cadastru şi Agricultură din cadrul Direcţiei Tehnice înregistrat cu nr._______/______2007,
-avizul nr._______/_______2007 al Comisiei Judeţene de Atribuire de Denumiri;
-avizele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului Arad,
-prevederile Ordonanţei Guvernului nr.63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată prin Legea nr.48/2003,
În temeiul prevederilor art.38 alin. (1) şi alin.(5), lit.”d”, art.46 din Legea nr.215/2001, privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare,
HOTĂRĂŞTE:

Art.1. Se atribuie parcului amplasat în Piaţa Spitalului denumirea de Parcul Tudor Arghezi, fără afectarea adreselor imobilelor existente în zonă.

Art.2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data aducerii la cunoştinţă publică.


Preşedinte de şedinţă
Secretar








BML/BML
2 ex.
Dosar şedinţă CLMA
C:/ Consilieri/initiative PMA-S1- 01

Cristian Moisescu, Corneliu Pădurean,
Ionel Costin, Nagy Ghizela
Nr.9742/19.02.2007


În temeiul prevederilor art.46 din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală şi a art.37 alin.(1) din Regulamentul de funcţionare a Consiliului Local al Municipiului Arad aprobat prin Hotărârea nr.275/13.07.20004 a Consiliului Local al Municipiului Arad, ne exprimăm iniţiativa de promovare a unui proiect de hotărâre cu următorul obiect:
atribuirea denumirii Parcul Tudor Arghezi parcului amplasat în Piaţa Spitalului din municipiul Arad
în susţinerea căruia formulăm următoarea

EXPUNERE DE MOTIVE

Prin creaţia sa, Tudor Arghezi a avut o tentativă, cu eforturi maxime, să constituie autonomia eului poetic, personalizat în elanul răzvrătirii obscure din prima fază de creaţie, sau acea instanţă domestică din etapa senescenţei poetice.
Tudor Arghezi (21 mai 1880 - 14 iulie 1967) s-a născut la Bucureşti. Numele său adevărat este Ion N. Theodorescu: pseudonimul său, Arghezi, provenind, explică însuşi poetul, din Argesis-vechiul nume al Argeşului.
Alţi critici vorbesc despre unirea numelor a doi mari sfinţi eretici, Arie şi Geza.
Biografie
-1891 - 1896- A urmat cursurile liceului Sf. Sava.
-1896 – A debutat literar sub influenţa "magistrului" Alexandru Macedonski, în "Liga ortodoxa", semnând Ion Theo.
-1900 - 1904 - Poetul a fost câţiva ani călugar la Cernica. În romanele sale a mărturisit că nu era foarte atras de cariera de călugar, căci autorul ciclului Psalmilor a fost un eretic şi nu un spirit mistic. A recurs la acest refugiu mai mult din comoditate, unul din unchii săi fiind un înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române. În romanul Cimitirul Buna Vestire a parodiat cu sarcasm toată această lume.
-1905 - 1910- A călătorit în străinătate puţin timp la Paris, apoi la Mănăstirea Cordelierilor, unde a fost asaltat să devină catolic. Plictisit de insistenţe, s-a mutat la Geneva, unde a scris poezii, a asistat la cursurile Universităţii şi, ca să-şi câştige existenţa, a lucrat într-un atelier dinţi de aur, inele şi capace de ceasornice. În 1909, a vizitat Italia.
-1912 - 1916 – A revenit în România. La "Facla", "Viaţa românească", "Teatru", "Rampa" a publicat versuri, pamflete, articole polemice ş.a.
-1918 - 1919- În timpul realizării României Mari a fost închis doi ani, împreună cu 11 ziarişti şi scriitori (între care şi Ioan Slavici), la penitenciarul Văcăreşti, fiind acuzat de trădare, pentru că se pronunţase pentru neutralitatea României.
-1927 – A apărut cu mare întârziere prima sa carte de poezii "Cuvinte potrivite".
-1928 - Sub direcţia sa a apărut ziarul "Bilete de papagal".
-1929 - Prima sa carte în proză a fost "Icoane de lemn".
-1931 – A apărut placheta de versuri "Flori de mucigai" legată, ca şi "Poarta neagră", de anii de detenţie. Tot acum, pentru copii, a publicat volumul în proză "Cartea cu jucării", inaugurând o direcţie secundară în creaţia scriitorului, ce va continua, mai apoi, cu volumele ştiute de şcolari: "Cântec de adormit Mitzura", "Buruieni", "Mărţisoare", "Prisaca", "Zdreanţă" s.a. Manualele şcolare cuprind multe creaţii destinate copiilor.
-1934 – A apărut romanul "Ochii Maicii Domnului" (dragostea materna şi devotamentul filial).
-1935 – A publicat "Versuri de seară".
-1936 – A fost tipărit "Cimitirul Buna-Vestire", roman.
-1939 – A fost editat "Hore", volum de versuri.
-1942 – A apărut romanul "Lina", de fapt lung poem în proză.
-1943 - Sub genericul "Bilete de papagal" (ziarul "Informaţia zilei") a publicat îndeosebi pamflete usturătoare, pentru care a fost cercetat de poliţie. La 30 septembrie, a apărut excepţionalul pamflet "Baroane", atacând pe ambasadorul german von Kilinger. Ziarul, care a fost imediat confiscat, iar scriitorul a fost închis la Bucureşti şi în lagărul de la Tg. Jiu.
-1944 – A ieşit din lagăr.
-1948 – A apărut în ziarul PCR Scânteia în patru episoade celebrul articol al lui Sorin Toma, intitulat "Poezia putrefacţiei sau putrefacţia poeziei", în care, printre altele, acuzând pestilenţialul poetic al lui Tudor Arghezi, autorul a sancţionat un "urât mirositor vocabular". Articolul se încheie cu o veritabilă ameninţare cu moartea. Scriitorul va fi interzis imediat după publicarea acestuia şi se retrage din viaţa publică în căsuţa lui de la Mărţişor unde supravieţuieşte din vânzarea cireşelor.
-1952 - 1967- Poetul a fost "reabilitat" treptat, la sugestia lui Gheorghiu Dej. A fost distins cu premii şi titluri. A fost ales membru al Academiei Române. A fost sărbătorit ca poet naţional la 80 şi 85 de ani. S-a bucurat de mari avantaje în regimul comunist, ca şi Mihail Sadoveanu, colaborând cu autorităţile şi scriind poezii sociale pe placul acestora. A publicat poemul "1907 - peizaje", "Cântare omului", "Stihuri pestriţe", "Poeme noi", "Cu bastonul prin Bucureşti".
-1966 – S-a stinge, răpusă de cancer, soţia sa de o viaţa, Paraschiva.
-1967 – A murit şi el, fiind înmormântat, alături de Paraschiva, în grădina casei din Str. Mărţişor.
Casa este astăzi muzeu, întreţinut de fiica sa Mitzura. La vârsta de 16 ani a debutat în "Liga ortodoxă" a lui Alexandru Macedonski, sub semănătura Ion Theo. Până în 1910 -când a început să conducă sau să editeze el însuşi reviste şi ziare cum sunt: "Cronica", "Cuget romanesc", "Naţiunea", "Bilete de papagal"- a publicat la mai multe periodice ale vremii: "Revista modernă", "Viaţa nouă", "Facla", "Viaţa romanească", etc..
În anul 1927 i-a apărut volumul de versuri - cu titlu semnificativ - Cuvinte potrivite. După această dată, Tudor Arghezi a publicat mai multe volume de versuri, romane, nenumărate articole. A impus în literatura română ca specie literară - tableta.
Pentru activitatea literară remarcabilă a primit în anul 1946 Premiul Naţional de poezie. În anul 1955 a fost ales membru al Academiei Române, a fost distins cu numeroase titluri şi premii. În anul 1965 a primit Premiul Internaţional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). A fost sărbătorit cu prilejul zilelor de naştere la 80 şi, respectiv, 85 de ani ca poet naţional. A fost initiatorul tabletei in literatura română
O parte din perele sale sunt: Cuvinte potrivite, poezii, 1927, Icoane de lemn, tablete, 1929, Poarta neagră, tablete, 1930, Cartea cu jucării, poeme pentru copii, Tablete din Ţara de Kuty, povestiri swiftiene, 1933, Ochii Maicii Domnului, 1934, Cărticica de seară, poezii, 1935, Cimitirul Buna-Vestire, roman parabolic, 1934, Versuri, 1936, Ce-ai cu mine vântule?, 1937, Lina, roman, 1942, Eminescu, studiu critic, 1943, Versuri alese, 1946, Bilete de papagal, 1946, Prisaca, 1948, poeme pentru copii, 1907-Peizaje, 1955, Pagini din trecut, publicistică, 1955, Cântare omului, 1955, Frunze, 1961, Poeme noi, 1963, Cadenţe, 1964, Silabe, 1965, Răzleţe, 1965, Versuri lungi, 1965, Ritmuri, 1966, Litanii, 1967, Noaptea, 1967.
. Omagierea acestei personalităţi prin atribuirea pseudonumului său parcului situat în Piaţa Spitalului este o datorie morală pentru toţi arădenii, gestul nefiind doar o recunoaştere a contribuţiei sale merituorii ca scriitor român, ci şi glorificarea unor perioade de ascensiune a literaturii româneşti şi totodată, un mijloc de educare a generaţiei tinere în spiritul respectului pentru opera de consacrare publică a vieţii generaţiilor anterioare.
Un alt argument în favoarea acestei propuneri este existenţa la Arad a expoziţiei de mare valoare privind obiectele care au aparţinut scriitorului, obiecte donate de copiii acestuia, Mitzura şi Baruţi Arghezi, ca semn al ataşamentului special pentru oraşul nostru.

Cristian Moisescu,

Corneliu Pădurean,

Ionel Costin,

Nagy Ghizela,

-consilieri locali-


BML/BML
1 ex.
Dosar şedinţă CLMA
C:/ Consilieri/initiative PMA-S1-29


Nr.ad. 9742/A6/19.03.2007



R A P O R T



Referitor la : expunerea de motive înregistrată cu nr. 9742/19.02.2007, a
d-ilor consilieri Cristian Moisescu, Corneliu Pãdurean; Ionel Costin si Nagy Ghizela

Obiect : propunere privind promovarea unui proiect de hotărâre pentru
atribuirea denumirii „ Parcul Tudor Arghezi ” parcului amplasat în Piata Spitalului.

Considerãm oporturnã atribuirea denumirii „ Parcul Tudor Arghezi ” parcului amplasat în Piata Spitalului, fãrã afectarea adreselor imobilelor existenete în zonã.


VICEPRIMAR, ARHITECT SEF , ŞEF SERVICIU,
ec. Dekany Tiberiu ing. Irina Stertl ing. Gabriela Arcereanu



[ Înapoi ]