Proiect Nr.2 din 17-01-2006
Documentaţie privind aprobarea studiului - MODELAR...

Închide

Transparență decizională - 2006

  • 17.01.2006
  • System Administrator

Proiect
adus la cunoştinţă publică în data de 17-01-2006
H O T Ă R Â R E  nr. _______
din __________


Documentaţie privind aprobarea studiului - MODELARE ŞI COMPOZIŢIE ARHITECTURAL PEISAGISTICĂ ARAD - iniţiativa primarului.


Ing. Gheorghe Falcă, Primarul Municipiului Arad,
În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003, transmit următorul




A N U N Ţ




Începând cu data de miercuri, 18.01.2006, la intrarea în Primăria Municipiului Arad, sunt afişate următoarele documente privind:

1. Documentaţie privind aprobarea studiului - MODELARE ŞI COMPOZIŢIE ARHITECTURAL PEISAGISTICĂ ARAD - iniţiativa primarului.

Până la data de 31.01.2006, la registratura Primăriei Municipiului Arad, cei interesaţi pot depune în scris recomandări, sugestii şi opinii privind aceste documente.
Informaţii suplimentare pot fi solicitate începând cu data de 18.01.2006, între orele 8,00-17,00, la Centrul de Informare pentru Cetăţeni, camera 2.
Cei interesaţi pot solicita în scris şi pot primi copii contra cost după aceste acte, care pot fi studiate şi pe site-ul Primăriei Arad, la adresa www.primariaarad.ro.



P R I M A R
ing. Gheorghe Falcă

PEISAJUL – un patrimoniu comun
ce trebuie protejat, valorizat şi amenajat

IMAGE 1.

Sub acest generic încercăm abordarea studiului de MODELARE ŞI COMPOZIŢIE ARHITECTURAL PEISAGISTICĂ pentru suprafaţa de 33,7 ha de spaţii verzi din municipiul Arad.

De câteva decenii, asistăm la una din cele mai mari schimbări ale societăţii contemporane. Mediul rural îmbătrâneşte şi mediul urban “explodează”, aglomeraţiile umane şi materiale ale acestora, devin chiar problematice: stress, poluare, …. Oraşul se dezvoltă din ce în ce mai rapid, depăşind planurile, rigoarea necesară pentru a respecta “interesele generale” ale comunităţii.
În aceste condiţii, abordarea unui studiu de MODELARE ŞI COMPOZIŢIE ARHITECTURAL PEISAGISTICĂ este un real suport pentru proiectul de dezvoltare al oraşului, transpus în Planul Urbanistic General care are rolul să identifice intenţiile comunităţii, să anticipeze modul în care se va comporta în timp oraşul şi să îndeplinească idealuri, să traseze direcţiile de dezvoltare pentru oraş, cu previziuni între 5 şi 20 de ani.

IMAGE 2.

Studiul trebuie să fie conceput într-o stare de evoluţie permanentă, într-un context european, urban, peri-urban, dar şi rural. Deasemenea rolul acestui studiu este de a păstra un echilibru între tendinţele de expansiune ale oraşului, de ocupare cu construcţii pe fiecare metru pătrat disponibil, şi nevoile comunităţii pentru zonele de recreere, de odihnă, de loisir. În acelaşi timp trebuie luată în considerare posibilitatea creării unor noi zone de agrement, loisir şi adaptarea funcţionării celor existente la contextul actual. Caracterul Aradului dat de prezenţa Mureşului, a ştrandului Neptun, a pădurii Ceala, a zonei Trei Insule trebuie protejat, iar prezenţa Cetăţii Arad trebuie să fie valorificată.
Acest studiu îşi propune identificarea, analizarea şi determinarea posibilităţilor de amenajare şi, nu în ultimul rând, de protejare a peisajului în municipiul Arad şi în zona periurbană a acestuia.

Până de curând, în România, protecţia peisajului s-a concretizat mai mult în protecţia monumentelor istorice. Astăzi există organisme specializate şi o legislaţie în vigoare, care pot asigura o aliniere la dispoziţiile Convenţiei Europene a Peisajului adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 şi ratificată de noi prin Legea 451/2002.

Este necesară însă o percepţie lărgită şi complexă a termenului „peisaj”, care sa integreze cele doua dimensiuni fundamentale ale problemei: natura si cultura.
Cuvântul „peisaj” are utilizari si sensuri disputate de geografie, istoria artei, arhitectura si ecologie, dând nastere unor noi termeni: peisaj antropic, peisaj cultural, peisaj natural, peisaj urban.
„Termenul „peisaj” indica o portiune din teritoriu având o omogenitate proprie si ale carei caracteristici, naturale si/sau antropice, se combina pentru o semnificatie (estetica, geografica, istorica, etc.).”
Ceea ce unifica diversele acceptiuni ale termenului „peisaj” este faptul ca el presupune ÎNTODEAUNA prezenta omului ca subiect ce observa, descrie si valorizeaza un teritoriu. Peisajul nu exista prin sine însusi, el presupune existenta unui observator care stie sa-l vada, sa-l descrie, sa-l interpreteze. Peisajul este definit ca un teritoriu caruia i s-a adaugat munca umana, natura careia i s-a adaugat cultura”.
Acest echilibru între natura si cultura este precar si trebuie supravegheat.
E necesara o munca periodica de întretinere pentru a conserva ceea ce exista. Transformarile aduse naturii de activitiile umane introduc elemente de dezechilibru sau, în cel mai bun caz, definesc un nou echilibru. Guvernele si administratiile publice responsabile se arata constiente de faptul ca peisajul exista într-un cadru dinamic, ca este în continua transformare, si ca scopul lor nu este numai protejarea peisajelor (de orice natura ar fi ele), dar si crearea unora noi, prin recuperarea unor spatii degradate. Pentru a mentine un peisaj este necesara folosirea lui, sau o eventuala reconversie. Abandonul peisajului poate cauza alterari profunde, chiar ireversibile, la fel ca si o întretinere neadecvata a lui. Putem spune deci ca efectele unei bune guvernari îsi gasesc în peisaj o oglinda fidela.

Peisajul este oriunde în jurul nostru
Teritoriul Europei este bogat în vegetatie, în mediul salbatic si în constructii si alte destinatii specifice, create de oameni de-a lungul generatiilor timp de sute si chiar mii de ani. Când privim terenul ce ne înconjoara, ceea ce vedem este peisajul.

Calitatea peisajului ne influenteaza viata
Peisajul este semnificativ pentru noi, deoarece ne influenteaza viata de zi cu zi; daca peisajul este dezolant, suferim, daca dimpotriva acesta este încântator, spiritul nostru se bucura. Mai mult, peisajul contine urmele vietii stramosilor nostri, modul în care parintii si bunicii nostri si generatiile de dinaintea lor, au folosit terenul. Peisajul este îmbibat de istoria umanitatii si de natura.

Exista un interes public si politic crescând pentru peisajele Europei
În ultimii ani, oamenii si guvernele au recunoscut faptul ca peisajul reprezinta un element major al patrimoniului national si european.
Ei au observat ca peisajul cuprinde atât caracteristicile naturale, cât si pe cele culturale, într-o forma integrata. Dar ei recunosc de asemenea ca multe din peisajele Europei au fost grav afectate în ultimii ani de procesele de dezvoltare ce prezinta constructii nepotrivite, prin pierderea specificului natural, prin neglijare si erodare si prin alti factori determinanti. Astfel, apare o noua motivare pentru protejarea si largirea peisajelor, în loc de distrugerea lor.
IMAGE 3.
Aceasta aspiratie s-a concretizat la Conventia Europeana pentru Peisaj.
Interesul pentru acest subiect a fost exprimat prin intermediul Conventiei Europene pentru Peisaj, initiata de Consiliul Europei, si deschisa oficial în octombrie 2000. Telul acestei conventii este acela de a încuraja oamenii si guvernele de pe întreg cuprinsul Europei sa fie atenti cu toate peisajele continentului, sa le îngrijeasca prin procese de identificare, evaluare, protectie, management si dezvoltare durabila.
Conventia se doreste a fi aplicata tuturor peisajelor, nu doar peisajelor de o calitate speciala, cum ar fi Parcurile Nationale sau Peisajele Mondiale de Patrimoniu sub egida UNESCO. Consiliul Europei recunoaste existenta specificitatii si a calitatii tuturor peisajelor si faptul ca fiecare peisaj este esential pentru toti cei ce traiesc si lucreaza în cadrul lui.

Pâna în prezent, 21 de tari au semnat Conventia Europeana pentru Peisaj – Belgia, Bulgaria, Croatia, Danemarca, Finlanda, Franta, Grecia, Italia, Lituania, Luxemburg, Malta, Republica Moldova, Norvegia, Portugalia, Romania, San Marino, Slovenia, Spania, Suedia, Elvetia si Turcia.

In acest timp cetatenii pot avea initiativa.
Actiunea nu depinde doar de conducatori. Pentru noi, toti peisajul prezinta importanta. Propriile noastre actiuni pot schimba peisajul, în bine sau în rau – prin plantarea sau prin taierea unui copac; prin zugravirea sau prin neglijarea aspectului caselor noastre; prin demonstrarea unui interes activ în modificarile de peisaj propuse, ca de exemplu construirea unui nou drum sau proiectarea unei noi proprietati imobiliare.

1. Peisajul reprezinta un patrimoniu comun indiferent de valoarea sau localizarea lui
Conventia defineste peisajul sub toate aspectele sale, dar nu emite judecati de valoare, cu alte cuvinte, aceasta nu ia in considerare doar peisajele extraordinare, ca fiind demne de interes. Conform articolului 1a, “ ‘peisaj’ semnifica o zona, asa cum este ea perceputa de oameni, al carei caracter constituie rezultatul actiunii si al interactiunii factorilor naturali si/sau al celor umani”. De aceea, obiectivul teritorial al conventiei este foarte vast, el aplicindu-se pe intreg teritoriul statelor parti, acoperind atit zone urbane si suburbane, cat si zone naturale si rurale. Apele din interiorul tarilor si apele marine sunt de asemenea incluse. Conventia respinge toate viziunile elitiste asupra peisajului si declara ferm ca ea acopera nu numai peisajele extraordinare, ci si pe cele obisnuite, incluzind chiar peisajele deteriorate sau “respingatoare”. De aceea, conventia are o contributie vitala in ceea ce priveste politicile de amenajare teritoriala. Peisajul reprezinta o componenta principala a mediului si a calitatii vietii zilnice a oamenilor si, dupa cum s-a specificat anterior, el contribuie de asemenea la formarea culturilor locale si la consolidarea identitatii europene.
Dar peisajul nu reprezinta doar un patrimoniu cultural si ecologic, el este si un patrimoniu economic. In expunerea introductiva a conventiei se subliniaza faptul ca peisajul constituie o resursa avantajoasa pentru activitatea economica si ca protectia, managementul si amenajarea sa contribuie la crearea de locuri de munca. Turismul durabil ca activitate economica ce contribuie la dezvoltarea locala nu poate exista fara peisaj deoarece acesta reprezinta capitalul care duce la obtinerea profitului.

2. Peisajul trebuie sa constituie subiectul unei politici publice
Una din prevederile cele mai importante ale Conventiei de la Florenta este aceea ca statele trebuie sa se angajeze in stabilirea si implementarea politicilor peisagistice (articolul 5b). Conform articolului 1b, politica peisagistica “inseamna o exprimare […] a principiilor, strategiilor si liniilor directoare generale ce permit luarea de masuri speciale” referitoare la peisaj. Paralel cu aceasta politica specifica, este esential ca peisajul sa fie integrat in alte politici, asa cum mediul trebuie integrat in principiul 4 al Declaratiei de la Rio din 1992, pentru a se realiza o dezvoltare durabila (articolul 5d al conventiei).
Care ar trebui sa fie atitudinea in momentul aplicarii unei politici peisagistice?
Pina in momentul de fata doar protectia a fost considerata potrivita. Este clar ca protectia este importanta in vederea conservarii a tot ce este semnificativ sau specific, dar politica peisagistica nu mai poate fi limitata doar la ideea de conservare. Acesta este motivul pentru care tripla notiune de protectie, management si amenajare, stipulata in articolele 1d, e si f este accentuata pe toata durata conventiei. Peisajul nu este supus stagnarii si el trebuie pastrat pentru a putea tine pasul cu dezvoltarile din mediul sau, sau chiar pentru a le devansa prin crearea de noi peisaje.

Conventia adauga conceptului de “instrumente ale politicii peisagistice” un concept inovator privind “obiectivele calitatii peisajului”. Statele se angajeaza sa defineasca aceste obiective ale calitatii peisajului (articolul 6d). Obiectivele trebuie sa stabileasca masurile de management, intretinere si protectie necesare pentru a-i conferi unui peisaj specific trasaturi speciale intr-un spatiu special (articolul 1c). Aceste obiective ale calitatii urmeaza a fi incorporate in diversele planuri de folosinta a terenului si ele trebuie privite de catre activitatile individuale particulare sau publice ca restrictionari ale interesului public. Ele ar trebui sa reflecte aspiratiile oamenilor si prin urmare ar trebui stabilite in strinsa colaborare cu oamenii.


• Incadrarea studiului in conceptul de dezvoltare durabila

Dezvoltare durabila este dezvoltarea care, indeplinind cerintele actuale, permite realizarea optiunilor generatiilor viitoare, fiind de fapt dezvoltarea pe termen lung, sustenabila. Definitia a fost stabilita prin documentul Agenda XXI, emis de Summitul de la Rio de Janeiro, in anul 1992.

Notiunea implica trei domenii care nu pot fi separate :
1. economic,
2. social,
3. ecologic.
Ideea de a incadra studiul nostru in conceptul de « dezvoltare durabila » presupune faptul ca propunerile sunt pluri-disciplinare, rentabile economice, durabile in timp, si « estetice ».
Structura de conţinut al studiului este pe capitole şi subcapitole este următoarea:

PATRIMONIUl MOSTENIT, EXISTENTUL
 Generalitati privind municipiul Arad - poarta a Uniunii Europeene
 Scurt istoric al patrimoniului peisager al Aradului
 Conditii geografice si climatice caracteristice municipiului Arad
 Incadrarea studiului in conceptul de dezvoltare durabila

ORGANIZAREA ACTUALA A TERITORIULUI ARADULUI
 Date generale privind spatiile verzi interioare orasului
 Relatiile cu teritoriul pe raza 5 –15 km
 Relatiile cu teritoriul pe raza 15- 30 km

INTEGRAREA MURESULUI IN ORAS
 Relatiile cu Parc Natural Lunca Muresului
 Potential turistic, valoare ecologica, obiective economice
 Obiective pedagogice
 Noi zone destinate amenajarii

CREEREA UNEI IMAGINI ATRACTIVE A ARADULUI
 Modificarea perceptiei : drum de tranzit
 Promovarea Aradului ca localitatea cu potential turistic
 Amenajarea drumului de centura

INTEGRAREA CETATII VAUBAN IN ORAS
 Reconversia functionala si deschiderea cetatii
 Valorificarea patrimoniului : cel fel de amenajare pentru zona cetatii ?
 Renovarea strandului Neptun : creerea unei legaturi oras-strand-cetate

CAND TERITORIU ESTE GANDIT CA O « GRADINA »
 Moduri noi de perceptii si de « intretinere » a teritoriului –un nou tip de agricultura periurbana care gestioneaza « teritoriul-gradina » orasenesc-.

DEZVOLTAREA « PARCURILE INDUSTRIALE » (parcuri?)

RECONVERSIA ZONELOR INDUSTRIALE

INTEGRAREA ZONELOR POLUATE SI POLUANTE

PIESE DESENATE

SITUATIA EXISTENTA - la scara municipiului
DISFUNCTII - la scara municipiului
PROPUNERE – la scara municipiului si detalii de amenajare pentru zonele propuse





[ Înapoi ]