Proiect Nr.72 din 17-11-2009
Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului Int...

Închide

Transparență decizională - 2009

  • 17.11.2009
  • System Administrator

Proiect
adus la cunoştinţă publică în data de 17-11-2009
H O T Ă R Â R E  nr. _______
din __________


Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Arad- iniţiativa primarului


Nr. 65994/17.11.2009

Ing. Gheorghe Falcă, Primarul Municipiului Arad,
În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003, transmit următorul



A N U N Ţ


Începând cu data de marţi, 17.11.2009, la intrarea în Primăria Municipiului Arad, sunt afişate următoarele documente privind:

Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Arad– iniţiativa primarului.

Până la data de 30.11.2009, la registratura Primăriei Municipiului Arad, cei interesaţi pot depune în scris recomandări, sugestii şi opinii privind aceste documente.
Informaţii suplimentare pot fi solicitate începând cu data de 17.11.2009, între orele 8,00-17,00, la Biroul de Informare Cetăţeni, camera 2.
Cei interesaţi pot solicita în scris şi pot primi copii contra cost după aceste acte, care pot fi studiate şi pe site-ul Primăriei Arad, la adresa www.primariaarad.ro.


P R I M A R
ing. Gheorghe Falcă




ROMÂNIA PROIECT Avizat
JUDEŢUL ARAD SECRETAR
MUNICIPIUL ARAD Lilioara Stepănescu
CONSILIUL LOCAL



HOTĂRÂREA NR.______________
din______________________
privind aprobarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Arad


Consiliul Local al Municipiului Arad,
Având în vedere:
- iniţiativa primarului, exprimată în Expunerea de motive înregistrată cu nr. 65937 din 17.11.2009;
- raportul Serviciului programe de dezvoltare şi integrare europeană, înregistrat cu nr. 65942 din 17.11.2009;
- rapoartele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului Arad;
- prevederile art. 36 (2) lit. b) şi art. 36 (9) din Legea 215/2001 republicată, a Administraţiei Publice Locale,
- prevederile art.1 alin (2) din H.G. 998/2008 pentru desemnarea polilor naţionali de creştere în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională, prin care Municipiul Arad este desemnat ca pol de dezvoltare urbană;

În temeiul drepturilor conferite prin art. 36 (2), lit. b), art. 36 (9) şi art. 45 din Legea 215/2001 republicată, a Administraţiei Publice Locale, adoptă prezenta

HOTĂRÂRE

Art. 1 Se aprobă proiectul „Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Arad”(PIDU), conform anexei, care face parte din prezenta hotărâre.

Art. 2 Prezenta hotărâre se va duce la îndeplinire de către Primarul Municipiului Arad, prin direcţiile de specialitate şi se va comunica tuturor celor interesaţi prin grija Serviciului Logistica Actelor Administrative.


Preşedinte de şedinţă, Secretar,




Romana Bistrean/Romana Bistrean
Serviciul Programe de Dezvoltare şi
Integrare Europeană
9/cod PMA-S1-01









PRIMARUL MUNICIPIULUI ARAD

Nr. 65937 din 17.11.2009
Având în vedere:

- Prin Programul Operaţional Regional s-a prevăzut că, în cadrul Axei prioritare, 1 vor fi finanţate planuri integrate de dezvoltare urbană pe termen mediu sau lung, având ca scop regenerarea arealelor urbane;
- lansarea depunerilor de cereri în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor-poli urbani de creştere”. Domeniul major de intervenţie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare Sub-domeniul Poli de dezvoltare urbană;
- includerea municipiului Arad în categoria „Poli de dezvoltare urbană” desemnaţi prin HG nr.998/2008.



EXPUNERE DE MOTIVE

Primăria Municipiului Arad intenţionează să elaboreze Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Arad pe baza căruia se vor implementa proiectele individuale care au ca scop reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban precum şi reabilitarea infrastructurii sociale, conform cerinţelor Ghidului Solicitantului corespunzător;

Propunem adoptarea de către Consiliul Local al Municipiului Arad a unei hotărîri privind aprobarea „Planului integrat de dezvoltare urbană a Municipiului Arad”, conform motivaţiei specificate mai sus.


PRIMAR

GHEORGHE FALCĂ
























PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD
SERVICIUL PROGRAME DE DEZVOLTARE
ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ
Nr. 65942/17.11.2009


RAPORT

privind aprobarea Planului integrat de dezvoltare urbană a Municipiului Arad (PIDU)


Având în vedere:
- prevederile art. 36 (2) lit. b) şi art. 36 (9) din Legea 215/2001 republicată, a Administraţiei Publice Locale,
- prevederile art.1 alin (2) din H.G. 998/2008 pentru desemnarea polilor naţionali de creştere în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională, prin care Municipiul Arad este desemnat ca pol de dezvoltare urbană;
- Prin Programul Operaţional Regional, program finanţat de Uniunea Europeană prin fondurile structurale, respectiv Fondul European de Dezvoltare Regională, s-a prevăzut că, în cadrul Axei prioritare, 1 vor fi finanţate planuri integrate de dezvoltare urbană pe termen mediu sau lung, având ca scop regenerarea arealelor urbane;
- lansarea depunerilor de cereri în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor-poli urbani de creştere”. Domeniul major de intervenţie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare Sub-domeniul Poli de dezvoltare urbană
- Primăria Municipiului Arad intenţionează să elaboreze Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Arad pe baza căruia se vor implementa proiectele individuale care au ca scop reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban precum şi reabilitarea infrastructurii sociale, conform cerinţelor Ghidului Solicitantului corespunzător.


PROPUNEM

Aprobarea Planului integrat de dezvoltare urbană a Municipiului Arad conform motivaţiei specificate mai sus.


Întocmit,
Romana Bistrean
Şef serviciu

CUPRINS

1. Caracterizarea generală a polului de dezvoltare urbană 1

1.1.Caracteristicile demografice şi sociale ale municipiului Arad şi comparaţia cu celelalte oraşe ale regiunii/ţării 1
1.1.1 Localizarea geografică 1
1.1.2. Populaţia 6
1.1.3 Caracteristici sociale 14
1.1.3.1 Veniturile populaţiei 14
1.1.3.2. Parcul auto 16
1.1.3.3. Şomajul 18
1.1.3.4. Protecţia socială 24
1.1.3.5. Educaţia 30
1.1.3.6. Sănătatea 34
1.1.3.7. Cultura 39
1.1.3.8. Sport şi agrement 41
1.2.Caracteristici economice ale municipiului şi comparaţie cu celelalte oraşe ale regiunii/ţării 46
1.2.1. Economia judeţului 46
1.2.1.1.Contextul macroeconomic 46
1.2.1.2.Potenţial economic local 48
1.2.1.3.Principalele domenii de activitate şi contribuţia lor la economia locală 49
1.2.1.4.Principalele ramuri de activitate 52
1.2.1.5.Economie bazată pe investiţii străine 65
1.2.1.6. Situaţia forţei de muncă pe sectoare de activitate 68
1.2.2 Accesibilitate 71
1.2.3 Dezvoltare edilitară 75
1.2.3.1. Locuinţe 76
1.2.3.2. Drumuri, căi ferate 78
1.2.3.3. Reţele electrice, apă-canal, gaz, termoficare 82
1.2.3.4. Transport public 86
1.2.3.5. Spaţii verzi 89
1.2.4. Mediul 92
1.3. Dinamica investiţiilor în municipiul Arad şi comparaţia cu celelalte oraşe ale regiunii 99
1.4. Nevoi de dezvoltare identificate în municipiu Arad 106
1.5. Potenţial de dezvoltare al municipiului Arad.........................................................106
2. Strategia dezvoltării polului de dezvoltare urbană 112
2.1. Obiectivele strategiei de dezvoltare a municipiului Arad 112
2.2. Obiectivele Planului Integrat de Dezvoltare Urbană..................................................113
2.3. Priorităţi de dezvoltare....................................................................................113
3. Planul de acţiune 126
3.1. Lista proiectelor şi bugetul estimat pentru implementarea Planului integrat, pe surse de finanţare anexat 126
3.2. Harta municipiului, cu localizarea proiectelor individuale componente ale Planului 127
3.3. Managementul implementării planului integrat (descrierea structurii care asigură managementul implementării planului; descrierea relaţiilor operaţionale şi, dacă este cazul, inter-instituţionale, monitorizarea implementării, raportarea etc.) 127




PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI ARAD


1. Caracterizarea generală a polului de dezvoltare urbană

1.1.Caracteristicile demografice şi sociale ale municipiului Arad şi comparaţia cu celelalte oraşe ale regiunii/ţării

1.1.1 Localizarea geografică

România este situată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de Peninsula Balcanică şi la ţărmul nord-vestic al Mării Negre. Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafaţa Deltei Dunării şi partea sudică şi centrală a Munţilor Carpaţi. Se învecinează cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord şi est şi Republica Moldova la est, iar ţărmul Mării Negre se găseşte la sud-est.



Harta României – Regiunile istorice

Din punct de vedere administrativ, România este împărţită în 42 de judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti), 320 oraşe din care 103 de municipii, 2856 comune şi 12955 sate. Capitala României este municipiul Bucureşti.

Harta administrativă a României

Judeţul Arad este situat în partea de vest a ţării, se învecinează cu judeţele Bihor, Alba, Hunedoara şi Timiş, şi este principala poartă de intrare în România dinspre Europa centrală şi de vest. Cu o suprafaţă totală de 7.754 km2, reprezintă 3,2% din suprafaţa României şi este al şaselea judeţ ca mărime din ţară. În judeţul Arad există 78 de unităţi teritoriale şi administrative, din care un municipiu reşedinţă de judeţ - Arad, 9 oraşe (Chişineu Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pecica, Pâncota, Sebiş, Sântana) şi 68 de comune.


Harta judeţului Arad
În afară de împărţirea pe judeţe, România este împărţită şi în opt regiuni de dezvoltare, corespondente nivelului NUTS-2 de diviziuni al UE, dar fără a avea capacităţi administrative.

Regiunile de dezvoltare se referă la subdiviziile regionale ale României create în 1998 şi sunt folosite în special pentru coordonarea proiectelor de dezvoltare regională. Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile judeţene şi cele locale. Ele sunt numite după poziţia geografică din cadrul României: Regiunea Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, Bucureşti şi Ilfov.

Regiunea Vest face parte din Euroregiunea Dunăre - Criş - Mureş - Tisa (DKMT), care implică cele judeţe ale Regiunii Vest, trei comitate din Ungaria şi regiunea autonomă Voivodina din Serbia. Euroregiunea a fost înfiinţată în 1997 pe baza unui protocol de colaborare semnat de către reprezentanţii autorităţilor locale din cadrul regiunilor componente. Scopul cooperării regionale DKMT constă în lărgirea relaţiilor dintre colectivităţile regionale şi autorităţile regionale, în domeniile economic, învăţământ, cultural, ştiinţific şi sportiv şi colaborarea pentru integrarea în procesele moderne din Europa.


Harta României – Regiuni de dezvoltare

Judeţul Arad, alături de judeţele Timiş, Caraş Severin şi Hunedoara alcătuiesc, din punct de vedere administrativ – territorial, Regiunea de Dezvoltare Vest, situată la graniţa cu Ungaria şi Serbia. Regiunea Vest are o suprafaţă de 32.034 km², reprezentând 13,4% din suprafaţa ţării. Regiunea este comparabilă din punct de vedere al suprafeţei cu ţări precum Republica Moldova sau Belgia.

Municipiul Arad este reşedinţa judeţului cu acelaşi nume şi este situat la aproximativ 50 km de graniţă, în câmpia aluvionară a Aradului, parte a Câmpiei de Vest, fiind primul oraş important din România la intrarea dinspre Europa centrală. Oraşul este situat pe malul râului Mureş, la o altitudine de 108,5 m şi are o suprafaţă de 252,85 km². Traversat de la est la vest de râul Mureş, cuprinde în perimetrul său un lac natural în zona Pădurice.
Unul din atuurile principale ale Aradului din punct de vedere al localizării geografice este faptul că se află la o distanţă de aproximativ 500 km de 10 capitale europene: Bucureşti, Belgrad, Budapesta, Bratislava, Ljubljana, Praga, Sarajevo, Skopje, Viena, Zagreb. Inclus în coridorul IV Pan European, Aradul reprezintă cel mai important nod al reţelelor rutiere şi feroviare de transport, naţionale şi transeuropene din vestul României, la frontiera cu Ungaria.

Latitudine 46°10'36"N
Longitudine 21°18'04"E
Altitudine 110 m
Bucureşti 563 km
Budapesta 284 km
Viena 506 km
Belgrad 215 km
Stuttgart 1185 km
Verona 1052 km
Berlin 1406 km
Bruxelles 1619 km
















Ca urmare a deschiderii fostului bloc estic, la începutul anilor 1990 au avut loc o serie de Conferinţe de Transport Pan-European, cu scopul de a identifica necesităţile de dezvoltare a infrastructurii de transport în Europa de Est, şi a crea o strategie ce urma să integreze sinergic toate reţelele de transport din Europa lărgită.

Astfel, au fost definite zece coridoare de transport - aşa numitele Coridoare Pan-Europene, având rolul de a crea legături între statele din Europa de Vest şi cele din Europa de Est.


Coridoarele Pan-Europene
România este străbătută de coridorul IV Pan European care pe lângă legătura dintre Europa de Vest şi ţările Europei de Sud - Est asigură şi infrastructura dintre statele membre UE, inclusiv cele aderate după 2004, şi Asia Centrală, respectiv Grecia.

Traseul acestui coridor este Dresda/ Nüremberg - Praga - Viena - Bratislava - Györ - Budapesta – Arad, după care se ramifică în 2 ramuri:
1. Arad - Deva - Sibiu - Piteşti - Bucureşti – Constanţa
2. Arad - Timişoara - Drobeta Turnu Severin - Vidin - Sofia de unde se ramifică spre Salonic respectiv Istanbul


Coridorul de transport Pan - European IV

Aflat la graniţa cu Ungaria, judeţul Arad dispune de trei puncte de trecere a frontierei pe calea rutieră la Turnu, Nădlac şi Vărşand, şi un punct de trecere a frontierei pe calea ferată la Curtici.

Aradul este străbătut de una din cele mai importante magistrale de cale ferată, care realizează legătura prin punctul de frontieră Curtici cu ţările din Europa Centrală. Pe parcursul anilor, pe căile ferate din judeţul Arad s-a desfăşurat un important trafic de marfă şi de călători. Densitatea liniilor ferate în regiune este mult peste nivelul naţional, în judeţul Arad fiind de 60,6%.





1.1.2. Populaţia

Evoluţia populaţiei

Analizând evoluţia populaţiei la nivel naţional pe o perioadă de 50 de ani (1956-2006), se poate constata că până în 1992 indicele de creştere a populaţiei este pozitiv, numărul populaţiei începând să scadă după acest an.

Evoluţia populaţiei şi a indicelui de creştere în Regiunea Vest

România Judeţul Arad Arad Timişoara Deva Reşiţa
ANUL Număr locuitori Indice de creştere Număr locuitori Indice de creştere Număr locuitori Indice de creştere Număr locuitori Indice de creştere Număr locuitori Indice de creştere Număr locuitori Indice de creştere
1956 17.489.450 475,620 106.460 142.257 16.879 41.234
1966 19.103.163 1,092 481,248 1,012 126.000 1,184 174.243 1,225 26.969 1,598 56.653 1,374
1977 21.559.910 1,129 512,020 1,064 171.193 1,359 266.353 1,529 60.538 2,245 84.786 1,497
1992 22.810.035 1,058 487,617 0,952 190.114 1,111 334.115 1,254 78.438 1,296 96.918 1,143
2002 21.680.974 0,951 461,791 0,947 172.827 0,909 317.953 0,952 69.257 0,883 84.026 0,867
2006 21.584.365 0,996 458,487 0,993 167.980 0,972 303.796 0,955 68.487 0,989 86.070 1,024
Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Din tabelul de mai sus se poate constata că tendinţele înregistrate la nivel naţional se păstrează şi la nivelul oraşelor reşedinţă de judeţ ale Regiunii Vest, cu excepţia oraşului Reşiţa unde la nivelul anului 2006 se înregistrează o uşoară creştere, de 2,4%, faţă de 2002.




În cadrul regiunii, din punct de vedere al numărului de locuitori, cel mai mare oraş este Timişoara, urmat de Arad, Reşiţa Şi Deva.

Oraşul Arad a prezentat o creştere spectaculoasă a populaţiei până în anul 1992, când a atins un număr de aproape 200.000 de locuitori. Potrivit recensământului din 2002, populaţia municipiului Arad era de 172.827 de locuitori, înregistrându-se o scădere a numărului populaţiei faţă anul 1992. Tendinţa descrescătoare s-a menţinut şi în anii următori, ajungând în 2008 la un număr de 166.237 locuitori.



Tendinţa descrescătoare a numărului de locuitori este caracteristică şi la nivelul judeţului Arad, unde numărul de locuitori înregistraţi în 2008 a fost de 457.257 comparativ cu anul 2002 când, conform ultimului recensământ, s-au înregistrat 461.791 locuitori. Totuşi, spre deosebire de oraşul Arad unde procentul de scădere a numărului populaţiei este de 12,56%, procentul înregistrat la nivelul judeţului Arad este de doar 10,70%.


Migraţia populaţiei

Factorii care pot acţiona asupra numărului populaţiei sunt sporul natural, care atât la nivel de judeţ cât şi la nivelul municipiului Arad este negativ în ultimii ani, precum şi sporul rezultat din migrarea populaţiei, prin schimbarea domiciliului sau a reşedinţei.

În ultimii ani s-a putut constata o tendinţă accentuată de migrare a populaţiei din mediul rural către Arad, datorată faptului că municipiul dispune de un potenţial economic foarte atractiv. Numărul mare al salariaţilor ce se deplasează la locul de muncă dinspre alte localităţi înspre municipiu reprezintă un fenomen care se datorează în special restructurării economiei şi creşterii calităţii vieţii în mediul urban.

În cele patru judeţe ale Regiunii Vest s-au înregistrat, începând cu anul 1991, importante mişcări de populaţie. Dacă la începutul anilor 90 Timişoara şi, într-o măsură mai mică, Aradul, constituiau veritabili poli de atracţie pentru ansamblul judeţelor limitrofe cât şi pentru populaţiile judeţelor din nord şi din nord-est, direcţiile de migrare s-au modificat progresiv după 1997, când Aradul a început să reprezinte o atracţie din ce în ce mai mare asupra populaţiei din Caraş-Severin şi Hunedoara.

Mişcarea migratorie a populaţiei în Municipiu/ pe regiune (2007)

Municipiu/Judeţ Nr. Persoane Sold migratoriu
Plecaţi Sosiţi
Municipiul Arad 1210 2092 882
Judeţul Arad 6911 8576 1665
Judeţul Caras- Severin 6723 6188 -535
Judeţul Hunedoara 9589 7841 -1748
Judeţul Timiş 11517 16482 4965
Regiunea Vest 34740 39087 4347
Sursa: Institutul Naţional de Statistică

În anul 2007, deşi la nivel naţional s-a remarcat un sold migratoriu total negativ, în Regiunea Vest s-a înregistrat un sold total pozitiv al migraţiei, de 4347 persoane. În ceea ce priveşte migraţia internă, cel mai atractiv judeţ din regiune este Timişul, la polul opus aflându-se judeţul Hunedoara, unde soldul migraţiei interne este negativ (-1748 persoane), urmat de Caraş-Severin (-535 persoane).

Structura populaţiei

În Regiunea Vest, ponderea populaţiei masculine este mai scăzută decât ponderea populaţiei feminine, situaţie care se întâlneşte şi la nivel naţional. Dacă ne raportăm la anul 2007, ponderea populaţiei masculine în Regiunea Vest, cu un procent de 48,27%, se situează în toate cele patru judeţe ale regiunii sub media naţională (48,7%). Judeţul Timiş are cea mai scăzută pondere a populaţiei masculine din regiune (47,92%), după care urmează Arad (48,14%), iar judeţul Caraş-Severin dispune de cea mai ridicată pondere (48,73%) din regiune.

La nivelul anului 2008, structura pe sexe a populaţiei indică faptul că majoritatea populaţiei din municipiul Arad (53,27%) este de sex feminin.


Sursa: Raportul privind starea Economică, Socială şi de Mediu pe anul 2008 al municipiului Arad

Dacă analizăm structura pe sexe pe diferite categorii de vârstă, se constată că până la vârsta de 39 de ani ponderea sexelor din numărul total al populaţiei este apropiată, iar începând cu vârsta de peste 40 de ani, ponderea femeilor din numărul total al populaţiei creşte semnificativ.

Structura populaţiei pe grupe de vârstă în municipiul Arad arată o tendinţă de îmbătrânire a populaţiei. Faţă de 2002, când grupa de vârstă cuprinsă între 0-14 ani reprezenta 14,46%, iar cea cuprinsă între 15-24 ani, 15,41%, în 2007 aceleaşi grupe de vârstă prezintă o scădere ca pondere din numărul total al populaţiei de 1,92%, respectiv 1,31%, iar grupele de vârstă cuprinse între 50-64 ani şi 65 de ani şi peste prezintă o creştere de 2,81%, respectiv 1,73%.

Populaţia municipiului Arad, pe grupe de vârstă (01.01.2007)

Grupă de vârstă Total Masculin Feminin Ponderea populaţiei
( %)
2002 2007 2002 2007 2002 2007 2002 2007
0-14 ani 24974 21040 12761 10736 12213 10304 14,46 12,54
15-24 ani 26627 23670 13119 11674 13508 11996 15,41 14,10
25-29 ani 14799 14840 7306 7164 7493 7676 8,56 8,84
30-34 ani 17070 14286 8357 6936 8713 7350 9,88 8,51
35-39 ani 9932 16098 4703 7783 5229 8315 5,75 9,59
40-49 ani 28409 20755 13249 8992 15160 11763 16,43 12,37
50-64 ani 29724 33576 14016 15482 15708 18094 17,20 20,01
65 şi peste 21292 23562 8194 9640 13098 13922 12,31 14,04
Total 172827 167827 81705 78407 91122 89420 100 100

Din numărul total de locuitori ai municipiului Arad, în anul 2007 ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25-64 ani reprezenta 59,32%.

Ponderea copiilor şi a tinerilor din totalul populaţiei arată o tendinţă în declin, iar a populaţiei în vârstă o tendinţă în creştere.

Sursa: Strategia de dezvoltare a municipiului Arad 2007-2013/ 2014-2020

Îmbătrânirea populaţiei are ca şi consecinţă scăderea ponderii populaţiei active raportat la numărul total al populaţiei. La nivelul anului 2008, comparativ cu celelalte judeţe din regiune, judeţul Arad se află pe ultimul loc în ceea ce priveşte ponderea populaţiei cu vârstă de muncă (15-59 ani) din totalul populaţiei (65,07%).

Ponderea populaţiei cu vârstă de muncă din totalul populaţiei

Vârsta 15-59 ani Caraş-Severin Timiş Arad Hunedoara
Numărul de persoane cu vârsta între 15-59 ani 212.139 457.899 297.543 309.355
Numărul total de persoane 325.269 674.533 457.257 468.318
Pondere % 65,22 67,88 65,07 66,06
Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Asemenea majorităţii statelor membre ale UE, România trebuie să facă faţă unor provocări demografice majore atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Atât populaţia României cât şi cea a judeţului Arad este o populaţie îmbătrânită, fapt ce ridică problema durabilităţii sistemului public de pensii care va fi afectat în mod negativ de numărul în declin de contribuitori faţă de numărul în creştere al beneficiarilor.

Numărul mediu al pensionarilor şi pensia medie lunară, judeţul Arad

Anii Numarul mediu al pensionarilor Pensia medie lunara Anii Numarul mediu al pensionarilor Pensia medie lunara
- lei - - lei -
1994 82.819 58.995 2001 102160 1.220.075
1995 85.834 83.705 2002 103998 1.534.941
1996 88.060 120.144 2003 103872 1.762.533
1997 90.277 245.590 2004 103260 2.194.362
1998 92.687 371.577 2005 102622 252
1999 95.261 628.641 2006 102022 294
2000 98.155 854.585 2007 101731 378
*) Începând cu anul 2005 sumele sunt exprimate în lei noi - RON
Sursa: Anuarul Statistic, judeţul Arad – 2008
Conform datelor cuprinse în Anuarul statistic al judeţului Arad publicat în anul 2008, se poate constata că la nivelul judeţului Arad, în perioada 1994-2002, numărul mediu al pensionarilor este în continuă creştere, iar începând cu anul 2003, acesta scade constant până în anul 2007. Trebuie însâ avut în vedere că şi numărul total al populaţiei a scăzut în această perioadă.




În perioada anilor 1994-2007, pensia medie lunară creşte constant.



Nivelul pensiei medii este cel mai scăzut în judeţul Arad, ca urmare a numărului mare de pensionari proveniţi din industria uşoară şi industria lemnului, unde nivelul de salarizare se situa mult sub nivelul salariilor din industria constructoare de maşini, cea extractivă sau cea prelucrătoare. Raportat la câştigul salarial mediu net lunar de 1390 lei/salariat (iulie 2009), nivelul pensiei medii în judeţul Arad reprezintă mai puţin de 50% .

Numărul mediu şi pensia medie lunară a pensionarilor de asigurări sociale de stat (iulie 2009)

Caraş Timiş Arad Hunedoara
Numărul mediu al pensionarilor (persoane) 79361 144085 102077 123034
Pensia medie (lei) 704 730 674 862
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Începând cu anul 2008, în judeţul Arad se poate constata o creştere a numărului de pensionari, astfel că în trimestrul II al anului 2009 numărul pensionarilor ajunge la 102.077. Măsurile luate în cursul anului 2008 au contribuit la creşterea pensiei medii, aceasta ajungând în trimestrul II al anului 2009 la suma de 674 lei.
Numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat şi evoluţia pensiei medie lunare,
în perioada 2008 – iulie 2009

2008 2009
trim. I trim. II trim. III trim. IV trim. I trim. II
Numărul mediu al pensionarilor-persoane 101689 101788 101838 101971 101962 102077
Pensia medie – lei 537 537 537 647 651 674


La nivelul municipiului, din datele furnizate de către Casa Judeţeană de Pensii Arad se constată că la finele anului 2008 numărul total de pensionari a fost de 41.603, iar valoarea pensiei medii lunare a ajuns la suma de 771,57 lei, peste pensia medie lunară înregistrată la nivelul judeţului.

Perspectiva unei populaţii îmbătrânite, cu un număr din ce în ce mai mare de pensionari al căror resurse financiare nu pot asigura un trai decent, face necesară dezvoltarea infrastructurii sociale şi a unor servicii sociale corespunzătoare.

Naţionalităţi

Ca urmare a evoluţiei istorice a regiunii, structura populaţiei oferă oraşului Arad un caracter multietnic şi multi-confesional. Populaţia municipiului este alcătuită din diverse etnii, ponderea cea mai mare fiind reprezentată de români, urmată de maghiari, romi şi germani.


Etnia Număr locuitori Popondere (%)
români 142.966 82,72
maghiari 22.479 13,01
romi 3.004 1,74
germani 2.219 1,28
sârbi 605 0,40
slovaci 450 0,26
bulgari 251 0,14
italieni 179 0,10
evrei 157 0,09
Alte etnii: ucraineni, cehi, polonezi, ruşi, sloveni, turci, greci, croaţi etc. 517 0,26
Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Recensământ 2002

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Recensământ 2002

Având în vedere faptul că populaţia oraşului este alcătuită din români, maghiari, germani, evrei, sârbi şi alte naţionalităţi, în mod firesc coexistă la Arad biserica ortodoxă, cu cele două comunităţi ortodoxe – sârbă şi română, biserica catolică, biserica greco-catolică, biserica reformată, biserica evanghelică luterană, cultul mozaic, dar şi importante comunităţi neo-protestante.

Conform ultimului recensământ din 2002, un număr de 125.595 persoane, ce reprezintă 72,67% din populaţia municipiului, este de religie ortodoxă, 20.971 persoane (12,13%) de religie romano-catolică, 5.406 persoane de religie reformată (3,13%). În municipiu comunitatea neoprotestantă este destul de numeroasă, un număr de 7.831 persoane, ce reprezintă 4,53% din populaţie fiind baptişti, 7.523 (4,53%) penticostali, adventist de ziua a şaptea 836 (0,50%) şi alte confesiuni.


Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Recensământ 2002
1.1.3 Caracteristici sociale

1.1.3.1 Veniturile populaţiei
La nivel naţional, câştigul salarial real a înregistrat căderi severe în primii ani ai tranziţiei (1991-1993), tendinţă ce s-a înregistrat şi în anii 1997 şi 1999, atingând în 1997 şi 1999 valorile minime de 56,2% şi respectiv 57,0% din nivelul câştigurilor salariale din anul 1990. Începând cu anul 2003 se observã un reviriment al valorii reale a câştigului salarial, reflectat de nivelul atins în anul 2008 (date provizorii), care l-a depăşit pe cel din anul 1991 cu 46,1 puncte procentuale (127,6%).

Câştigul salarial mediu net lunar pe total economie în anii 1991 - 2009 ( lei/salariat )
Lei, respectiv *RON
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Sept. Oct. Nov. Dec.
1991 4.038 3.978 4.110 6.213 7.550 7.787 8.263 8.239 9.174 9.824 10.773 11.824
1992 13.005 12.717 15.287 15.677 17.709 19.426 19.989 19.804 23.306 24.080 28.456 32.612
1993 27.763 29.162 37.146 38.319 51.034 58.917 67.047 75.032 74.723 79.732 93.020 101.331
1994 101.795 106.378 112.603 126.194 126.464 131.134 142.657 153.883 153.486 160.483 167.745 198.530
1995 170.885 173.758 182.803 199.030 199.702 205.080 218.535 230.338 229.543 242.612 252.217 282.995
1996 256.563 248.880 262.237 301.558 293.508 294.148 333.797 343.090 341.361 374.633 380.375 433.692
1997 396.892 456.305 507.026 591.867 567.647 580.978 621.728 650.641 710.242 797.194 820.842 940.495
1998 884.424 878.620 954.305 1.045.498 999.233 1.040.621 1.098.549 1.122.880 1.139.952 1.170.924 1.191.510 1.360.261
1999 1.240.941 1.294.259 1.411.363 1.479.672 1.460.453 1.513.514 1.603.869 1.624.183 1.629.938 1.656.981 1.751.585 1.990.080
2000 1.725.994 1.748.052 1.906.989 2.135.867 2.029.622 2.103.644 2.171.977 2.220.361 2.272.967 2.357.201 2.497.493 2.911.570
2001 2.738.029 2.596.213 2.819.240 3.025.138 2.915.299 2.981.495 3.123.279 3.135.210 3.124.899 3.210.425 3.314.260 3.659.686
2002 3.671.588 3.464.365 3.666.430 3.965.851 3.795.431 3.806.409 3.919.380 3.898.408 3.854.969 3.967.454 4.038.159 4.525.696
2003 4.730.761 4.451.835 4.637.693 4.955.273 4.729.313 4.705.891 4.863.801 4.807.983 4.881.658 4.957.108 5.037.861 5.658.065
2004 5.771.049 5.477.573 5.857.482 5.969.555 5.801.110 5.828.978 5.883.194 5.858.704 5.944.324 6.071.211 6.245.148 6.875.094
2005* 723 674 708 743 720 722 730 734 736 742 774 848
2006* 826 767 828 839 833 835 842 841 860 866 908 1099
2007* 918 941 1013 1027 1012 1023 1040 1030 1040 1084 1121 1266
2008* 1200 1134 1192 1282 1248 1273 1308 1277 1296 1327 1361 1489
2009* 1355 1358 1402 1408 1356 1379 1390 1348
Sursa: Institutul Naţional de Statistică

În general, la condiţii de muncă egale, salariile de încadrare ale femeilor şi bărbaţilor sunt aceleaşi. Disparităţile dintre salariile realizate de femei şi de bărbaţi pe diferite activităţi economice sunt determinate de diferenţele de nivel de calificare şi de poziţia ierarhică ocupată. Raportul de salarizare femei-bărbaţi a înregistrat fluctuaţii determinate în principal de eficienţa activităţilor economice din diferite ramuri, respectiv de proporţia femeilor care sunt încadrate în funcţii de conducere sau cu studii superioare. Ecartul dintre salariul mediu brut al femeilor şi cel al bărbaţilor
s-a diminuat de la 24% în anul 1996, la 17,6% în anul 2003, ajungând la 7,8% în anul 2008.
În judeţul Arad, în perioada anilor 1991-2007, câştigul salarial mediu lunar net este în continuă creştere. În anul 2000 câştigul salarial nominal lunar net l-a depăşit pe cel din anul 1991 de aproape 26 de ori. Din anul 2001 se observă o creştere anuală cuprinsă în intervalul de 18,62 şi 37,5 procente.

Câştigul salarial nominal mediu net lunar pe activităţi ale economiei naţionale,
total salariaţi în judeţul Arad

lei(ROL) / salariat lei(RON) / salariat
Actvitatea 1991 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total economie 7295 178079 192 264 329 437 538 666 790 953
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 6709 147348 158 230 299 407 511 497 638 807
Pescuit şi piscicultură 8322 169383 129 308 247 320 393 689 829 592
Industrie – total - 7204 189346 209 256 311 423 529 642 731 882
din care:
Industrie extractivă 9985 270917 298 423 538 679 837 1022 1126 1634
Industrie prelucrătoare 7040 172694 193 230 291 394 504 607 686 834
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 9198 327918 330 493 425 708 806 965 1331 1449
Construcţii 7635 239881 162 247 325 388 443 605 760 944
Comerţ 6909 131754 121 191 244 340 359 531 674 680
Hoteluri şi restaurante 6120 113235 97 144 157 263 304 496 435 531
Transport, depozitare şi comunicaţii 9006 270630 286 404 480 619 808 926 1073 1377
Intermedieri financiare 8159 363517 404 568 826 1117 1348 1660 1752 1424
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 7510 179986 180 256 290 359 466 559 668 834
Administraţie publică şi apărare 7685 189252 298 366 508 685 913 1106 1521 1848
Învăţământ 6935 175235 181 276 343 444 612 683 913 1118
Sănătate şi asistenţă socială 8270 163012 186 261 319 387 499 649 788 1039
Celelalte activităţi ale economiei naţionale 6026 163579 152 253 314 400 549 557 666 747
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Arad.


În anul 2007 câştigul salarial mediu lunar net în judeţul Arad a fost de 953 lei, în creştere cu 20,63% (+163 lei) faţă de anul 2006, situânduse cu toate acestea sub media pe ţară.



Sursa: DJS Arad.

Comparativ cu media pe economie, câştigul salarial mediu lunar net din anul 2007 a fost mai mare cu 45,12% în industria extractivă, cu 31,85% în sănătate şi asistenţă socială, cu 28,33% în transport, depozitare şi comunicaţii. Sub media pe economie s-au situat câştigurile salariale medii lunare nete din activităţi ca pescuit şi piscicultură (-28,59%) şi intermedieri financiare (-18,72%), acesta fiind singurul an în care se observă scăderi salariale.

Faţă de câştigul salarial mediu net la nivel naţional, care a fost de 1390 lei în iulie 2009, la nivelul judeţului Arad, media salariului net a fost de 1.202 lei. În ceea ce priveşte Regiunea Vest, cel mai ridicat câştig salarial mediu net lunar este înregistrat în judeţul Timiş, acesta fiind de 1.823 lei. Judeţul Arad înregistrează aproximativ acelaşi nivel ca şi judeţul Hunedoara, ultimul clasându-se judeţul Caraş-Severin.

Creşterea procentuală a salariului la nivel naţional, în iulie 2009 faţă de iulie 2008, este de 6,27% pe când la nivelul judeţului Arad este de 9,57%. Cea mai accentuată creştere s-a înregistrat în judeţul Hunedoara (17,8%) iar cea mai scăzută în judeţul Timiş (7,2%).

1.1.3.2. Parcul auto
Transporturile reprezintă un element esenţial în cadrul societăţii umane. Acestea sunt indispensabile în toate domeniile vieţii sociale, economice şi culturale, dar impun costuri substanţiale întregii comunităţi, prin efectele semnificative şi pe termen lung produse asupra calităţii mediului şi prin influenţa directă sau indirectă manifestată asupra stării de sănătate a populaţiei.

Creşterea continuă a numărului de autovehicule, creşterea fluxului de trafic pe străzile urbane dar şi calitatea precară a drumurilor publice duce la creşterea cantităţii de poluanţi emişi pe arterele de circulaţie. Numai în judeţul Arad, numărul total de autovehicule înmatriculate atingea, în anul 2008, cifra de 136.455. La această cifră se adaugă şi autovehiculele aflate în tranzit, municipiul Arad fiind traversat de drumul european care duce spre graniţa cu Ungaria şi de drumul european care face legătura între Timişoara şi Oradea.
Situaţia parcului auto al judeţului Arad
număr autovehicule
Anul Total autovehicule Autoturisme Autobuze, microbuze Motociclete, motorete, mopede, scutere Automobile mixte, autospeciale, autospecializate, autoutilitare
1999 78176 66017 462 659 10362
2000 78335 66032 525 697 10285
2001 82472 69453 508 778 10653
2002 83636 70232 487 839 10771
2003 83279 69786 472 896 10670
2004 83293 69522 489 959 10745
2005 84986 70797 526 1034 10967
2006 90124 75149 576 1169 11520
2007 118009 97990 638 2771 16610
2008 136455 113957 738 3505 18255
Sursa: Anuar Mediu, anul 2008
Din datele prezentate se poate constata că, într-un interval de numai 9 ani, în judeţul Arad numărul autovehiculelor aproape că s-a dublat. O creştere semnificativă se constată în perioada 2006-2008, când numărul autovehiculelor înmatriculate creşte cu 31% în 2007 faţă de anul 2006 şi cu 16% în anul 2008 faţă de 2007.



În interval de doi ani, creşteri semnificative s-au înregistrat la numărul de autoturisme (cca. 52%), la numărul de motociclete, motorete şi scutere (100%) şi la numărul de autospeciale şi autoutilitare (58%). Nu în aceeaşi măsură s-a dezvoltat extinderea şi modernizarea drumurilor astfel că la ora actuală presiunea exercitată de traficul urban asupra mediului este mare în toate oraşele.

Creşterea numărului de autovehicule are ca şi consecinţă creşterea traficului urban, a blocajelor în trafic şi a nivelului de poluare. Autorităţile locale trebuie să caute soluţii pentru fluidizarea traficului şi descongestionarea circulaţiei în zona urbană, astfel încât să se reducă nivelul de poluare şi să se asigure un mediu cât mai curat.
1.1.3.3. Şomajul
La sfârşitul lunii iulie 2009, rata şomajului înregistrată la nivel naţional a fost de 6,3%, mai mare cu 2,7 puncte procentuale decât cea din luna iulie a anului 2008 şi cu 0,3 puncte procentuale decât cea din luna iunie a anului 2009.

Numărul total de şomeri înregistraţi la finele lunii iulie, de 572.562 persoane, a crescut cu 23.632 persoane faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 308.285 au fost şomeri indemnizaţi şi 264.287 neindemnizaţi, numărul celor indemnizaţi crescând cu 23.804 persoane, iar numărul celor neindemnizaţi cu 5.628 persoane faţă de luna precedentă.


Sursa: ANOFM

Dacă analizăm evoluţia numărului şomerilor înregistraţi în perioada ianuarie 2007 - iulie 2009, se constată o scădere constantă până în iulie 2007, urmată, de o perioadă de 5 luni, în care numărul şomerilor oscilează lună de lună, ca apoi, în primele şase luni ale anului 2008 să se observe din nou un trend descrescător. Această situaţie se schimbă din iulie 2008, lună din care numărul şomerilor înregistraţi lunar creşte semnificativ.


Sursa: ANOFM
Numărul de şomeri a crescut în 39 de judeţe, creşterile cele mai importante înregistrându-se în judeţele Prahova (1765 persoane), Dolj (1442 persoane), Iaşi (1343 persoane), Braşov (1241 persoane), Sibiu (1150 persoane), Argeş (1110 persoane), Timiş (1060 persoane), Mureş (1050 persoane), Dâmboviţa (1007 persoane). Scăderi ale numărului de şomeri se înregistrează în Municipiul Bucureşti (105 persoane) şi în judeţele Vaslui (1317 persoane) şi Bacău (952 persoane).


Sursa: ANOFM

Judeţele cu cea mai mare pondere a şomerilor neindemnizaţi din numărul total al şomerilor sunt: Mehedinţi (69,64%), Dolj (64,79%), Teleorman (64,73%), Vrancea (63,58%), Iaşi (62,32%), Galaţi (61,89%) şi Călăraşi (61,81%).

În graficul următor este prezentată evoluţia ponderii şomerilor neindemnizaţi din totalul şomerilor înregistraţi, în perioada ianuarie 2008- iulie 2009.


Sursa: ANOFM
Se constată o scădere semnificativă a ponderii şomerilor neîndemnizaţi ca urmare a creşterii accentuate a numărului de şomeri îndemnizaţi, situaţie cauzată de disponibilizările care au avut loc în ultima perioadă, ca efect al crizei economice.

Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Vaslui şi Mehedinţi (11,2%), urmate de judeţele Alba (10,4%), Dolj (9,8%),Teleorman (9,7%), Galaţi, (9,5%) şi Hunedoara (9,2%).

La nivel regional, rata şomajului în luna iulie 2009 are cele mai mici valori în Timiş (3,7%) unde se menţine sub patru procente, dar depăşeşte nouă procente în Hunedoara (9,2%). Astfel, primul loc în topul ratei şomajului din regiune îl ocupă judeţul Hunedoara, urmat de Caraş-Severin (8,5%), Arad (5,7%) şi Timiş.


Sursa: ANOFM

În funcţie de ponderea din numărul total al şomerilor din Regiunea Vest, se constată că 35% din numărul total al şomerilor sunt înregistraţi în judeţul Hunedoara, Aradul situânduse pe locul doi după judeţul Timiş, cu un procent de 22% din numărul total al şomerilor din regiune.


Sursa: ANOFM

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Arad, numărul şomerilor înregistraţi în judeţ a scăzut în mod constant în perioada 2005 – 2007, la finele anului 2007 fiind înregistrat cel mai mic număr de şomeri - 3886 persoane. Evoluţia numărului de şomeri în perioada 2008 - 2009 urmează tendinţe asemănătoare celei de la nivel naţional, numărul şomerilor la sfârşitul anului 2008 ajungând la peste 6500 de persoane.

Şomeri înregistraţi şi rata şomajului în judeţul Arad
(la data de 31 decembrie, în perioada 2003-2008)

2003 2004 2005 2006 2007 2008
Nr. şomeri Rata şomaj
% Nr. şomeri Rata şomaj % Nr. şomeri Rata şomaj
% Nr. şomeri Rata şomaj
% Nr. şomeri Rata şomaj
% Nr. şomeri Rata şomaj
%
Total 10689 5,22 8797 4,32 7551 3,65 7036 3,34 3886 1,84 6549 3
Sursa: AJOFM ARAD



Sursa: AJOFM ARAD



Sursa: AJOFM ARAD

Rata şomajului în perioada 2005-2007 a fost şi ea în scădere, ajungând la sfârşitul anului 2007 la 1,84%. Până la sfârşitul anului 2008 rata şomajului a crescut cu 1,16 pp, ajungând la 3%.


Numărul şomerilor înregistraţi în judeţul Arad şi România, iulie 2008- iulie 2009
-mii persoane-
2008 2009
iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul.
Total ţară 340,5 345,5 352,9 364,2 377 403,4 444,9 477,9 513,6 517,7 526,8 548,9 572,6
Bărbaţi 181,5 181,4 184,4 189,7 197 216,2 246,9 270,3 292,2 293,5 297,6 308,7 320,6
Femei 159 164,1 168,5 174,5 180 187,2 198 207,6 221,4 224,2 229,2 240,2 252
Total judeţ Arad 5,425 5,501 5,908 5,786 5,951 6,549 7,588 8,368 9,299 10,110 10,951 11,693 12,242
Bărbaţi 2,701 2,743 2,875 2,808 2,904 3,409 4,121 4,588 5,044 5,382 5,723 6,156 6,485
Femei 2,724 2,758 3,033 2,978 3,047 3,140 3,467 3,780 4,255 4,728 5,228 5,537 5,757
Sursa: Buletin Statisc lunar –Iulie 2009, judeţul Arad



Sursa: Buletin Statisc lunar –Iulie 2009, judeţul Arad


La Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Arad, la sfârşitul lunii iulie 2009, rata şomajului a atins procentul de 5.7%, adică un număr de 12.242 de persoane. Din totalul persoanelor aflate în şomaj aproximativ 6.000 sunt femei. De asemenea, din cei 12.242 de arădeni în şomaj, 8.286 sunt indemnizaţi iar 3.956 neindemnizaţi, peste 11.000 provenind din sectorul de muncă privat.

Rata şomajului înregistrat în judeţul Arad şi România, iulie 2008- iulie 2009
2008 2009
iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul.
Total ţară 3,7 3,8 3,9 4 4,1 4,4 4,9 5,3 5,6 5,7 5,8 6 6,3
Bărbaţi 3,7 3,7 3,8 3,9 4,1 4,5 5,1 5,6 6 6,1 6,1 6,4 6,6
Femei 3,7 3,9 4 4,1 4,2 4,4 4,7 4,9 5,2 5,3 5,4 5,7 5,9
Total judeţ Arad 2,5 2,5 2,7 2,7 2,7 3 3,5 3,9 4,3 4,7 5,1 5,4 5,7
Bărbaţi 2,4 2,4 2,5 2,5 2,5 3 3,6 4 4,4 4,7 5 5,4 5,7
Femei 2,7 2,7 3 2,9 3 3,1 3,4 3,7 4,2 4,6 5,1 5,4 5,6
Sursa: Buletin Statisc lunar –Iulie 2009, judeţul Arad





Judeţul Arad se află între judeţele ţării în care rata şomajului înregistrată este sub procentul înregistrat la nivel naţional, după următoarele judeţe: Ilfov (1,7%), Bucuresti (1,8%), Timiş (3,7%), Constanţa (4,0%), Bihor (4,5%), Cluj (5,2%), Maramureş (5,3%), Botoşani (5,6%), Arad (5,7%).

Creşterea accentuată a numărului de şomeri înregistraţi este datorată mai ales numărului de persoane înregistrate ca şomeri indemnizaţi. Aceste persoane fie provin din activităţi economice şi au fost disponibilizate în lunile anterioare, fie sunt persoane cărora li s-a prelungit perioada de indemnizare conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/2009. Creşterea numărului de şomeri se explică şi prin înscrierea, ca persoane în căutarea unui loc de muncă, a absolvenţilor de învăţământ atât cu studii medii cât şi superioare ai promoţiei 2009.

Se impune, ca agenţiile teritoriale să identifice cele mai potrivite măsuri active în vederea integrării sau reintegrării pe piaţa muncii şi gestionarea atentă a fenomenului de şomaj pe plan local.
În iulie 2009, judeţul Arad a înregistrat un nivel al ratei somajului sub media Regiunii Vest şi sub media naţională, clasându-se pe locul al 4-lea (după judeţele Bihor, Satu-Mare, Maramureş) în ceea ce priveste procentul de somaj în cadrul polilor de dezvoltare urbană.


Şomajul înregistrat în judeţe din care fac parte oraşele ce reprezintă poli de dezvoltare urbană şi România (iulie 2009)

Municipiul Judeţul Nr. Şomeri Rata somajului inregistrat (%) Clasament (locul 1 pentru cel mai scazut %)
Oradea Bihor 12.841 4,5 1
Satu-Mare Satu-Mare 7.651 4,9 2
Baia Mare Maramureş 10.898 5,3 3
Arad Arad 12.242 5,7 4
Suceava Suceava 14.762 5,8 5
Tărgu Mureş Mureş 15.443 6,2 6
Brăila Brăila 8.724 6,3 7
Sibiu Sibiu 12.421 6,7 8
Rămnicu Vălcea Vălcea 12.062 6,8 9
Piteşti Argeş 21.109 7,7 10
Bacău Bacău 19.326 8,2 11
Deva Hunedoara 19.297 9,2 12
Galaţi Galaţi 20.902 9,5 13
România 572.562 6,3
Sursa: ANOFM


1.1.3.4. Protecţia socială
Într-un stat democratic, protecţia socială reprezintă un element fundamental al politicilor statale cu ajutorul cărora pot fi prevenite, diminuate sau înlăturate anumite efecte care contribuie la scăderea nivelului de trai al populaţiei. Măsurile de protecţie socială sunt menite să asigure un standard de viaţă decent pentru întreaga populaţie a unei ţări.

Legislaţia de după 1989 a adus reforme semnificative în domeniu, astfel că în municipiul Arad, ca de altfel în întreaga ţară, pe lângă instituţiile de stat existente, au luat fiinţă diverse organizaţii care activează în domeniul social, asigurând servicii sociale tuturor categoriilor de persoane aflate în dificultate, cum ar fi minorii, persoanele cu dizabilităţi, familiile sărace, persoanele vârstnice.

Principalul mecanism prin care se realizează protecţia socială îl constituie serviciile sociale. Complexitatea serviciilor sociale acordate anumitor grupuri defavorizate este în funcţie de condiţiile concrete şi nevoile specifice care se cer a fi acoperite.


Serviciile sociale constau, în principal, în:
- îngrijirea persoanei;
- prevenirea marginalizării sociale şi sprijinire pentru reintegrare socială;
- consiliere psihologică;
- consiliere juridică şi administrativă;
- îngrijirea locuinţei şi a gospodăriei, ajutor pentru menaj;
- servirea hranei;
- servicii socio-medicale pentru readaptarea capacităţilor fizice si psihice;
- adaptarea locuinţei la nevoile persoanei;
- îngrijirea temporară în centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate.

Finanţarea se realizează, în principal, din bugetele locale, dar şi din resursele atrase de asociaţiile/organizaţiile neguvernamentale, din sponsorizări, finanţări de proiecte, donaţii etc.

Din datele puse la dispoziţie de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale se constată că numărul unităţilor de asistenţă socială finanţate din fonduri private ajunge sau chiar depăşeşte numărul celor finanţate din fonduri publice. Spre exemplu, în judeţul Arad funcţionează 5 cămine pentru persoane vârstnice, din care numai 2 sunt finanţate de la bugetul local, dar numărul de persoane deservite este mai mare în aceste unităţi.

Situaţia căminelor pentru persoane vârstnice şi a cantinelor de ajutor social din Regiunea Vest,
- semestrul I 2009 -

Regiunea Vest Arad- Judeţul Arad Timişoara- Judeţul Timiş Reşiţa- Judeţul Caraş-Severin Hunedoara-Judeţul Hunedoara
BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG**
I. CĂMINE PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE
Număr cămine 11 8 2 3 4 4 2 - 3 1
Număr mediu lunar de beneficiari 733 299 166 60 271 213 241 - 55 26
Capacitate -număr locuri 780 329 173 78 292 225 259 - 56 26
BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG**
II. CANTINE DE AJUTOR SOCIAL
Număr cantine şi/sau secţii 18 13 1 2 3 3 5 4 9 4
Număr mediu zilnic de beneficiari 2200 754 311 51 561 220 348 220 980 263
Capacitate -număr locuri 3540 1005 500 220 1120 220 600 235 1320 330
*BL - Costurile sunt suportate de la bugete locale;
**ONG - Costurile sunt suportate din bugetul ONG
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

Comparând datele statistice pe perioada 2008 – semestrul I 2009, se poate constata că, în judeţul Arad numărul beneficiarilor de servicii de asistenţă socială a crescut. Astfel, capacitatea de cazare în cămine pentru persoane vârstnice a crescut cu 61 de locuri, iar numărul beneficiarilor a crescut cu 42 persoane, iar în cazul cantinelor de ajutor social, numărul mediu zilnic de beneficiari a rămas constant la cele finanţate din bugetul local, iar la cele finanţate din surse private, numărul beneficiarilor a scăzut semnificativ.

Situaţia căminelor pentru persoane vârstnice şi a cantinelor de ajutor social din Judeţul Arad, 2004-2008

2004 2005 2006 2007 2008
BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG**
I. CĂMINE PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE
Număr cămine 1 - 1 - 1 2 1 2 1 2
Număr mediu lunar de beneficiari 50 - 49 - 158 20 163 22 159 21
Capacitate -număr locuri 60 - 60 - 170 24 175 24 165 25
II. CANTINE DE AJUTOR SOCIAL
Număr cantine şi/sau secţii 1 - 1 - 1 4 1 4 1 3
Număr mediu zilnic de beneficiari 293 - 291 - 421 350 360 379 311 223
Capacitate -număr locuri 500 - 500 - 500 490 500 490 500 370
*BL - Costurile sunt suportate de la bugete locale;
**ONG - Costurile sunt suportate din bugetul ONG
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
În ceea ce priveşte numărul total al unităţilor de asistenţă socială, la nivelul anului 2005, judeţul Arad era pe locul doi în Regiunea Vest, cu 45 de unităţi din care 18 erau în Municipiul Arad. Din cele 18 unităţi existente, 15 acordă servicii copiilor, una persoanelor cu dizabilităţi, iar 2 unităţi furnizează servicii de asistenţă socială persoanelor vârstnice
Unităţi de asistenţă socială în Regiunea Vest, la nivel judeţean - anul 2005

Total Pentru copii Pentru persoane cu handicap Pentru persoane vârstnice Unităţi de asistenţă medico socială Unităţi de prevenire a violenţei
Arad 45 24 5 11 5 0
Caraş-Severin 14 12 2 0 0 0
Hunedoara 42 31 6 1 2 2
Timiş 51 31 5 13 0 2
Sursa: Date statistice naţionale 2005, MMFPS, Departamentul de asistenţă socială şi politica familiei

Raportat la judeţele din care fac parte polii de dezvoltare urbană din nord-vestul, vestul şi centrul ţării, judeţul Arad ocupă locul II în ierarhia judeţelor, cu un număr de 720 de locuri la cantinele sociale. În ceea ce priveşte numărul de locuri în cămine, în această ierarhie judeţul Arad ocupă tot locul II după judeţul Satu Mare.


Situaţia căminelor pentru persoane vârstnice şi a cantinelor de ajutor social în judeţele din care fac parte polii de dezvoltare urbană şi România - semestrul I 2009 -

România Arad- Judeţul Arad Oradea- Judeţul Bihor Baia Mare- Judeţul Maramureş Satu Mare- Judeţul Satu Mare Sibiu-Judeţul Sibiu
BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG**
Număr cămine 89 64 2 3 3 5 1 - 3 - 1 5
Număr mediu lunar de beneficiari 5.695 2730 166 60 66 118 41 - 348 - 84 223
Capacitate - număr locuri 6.543 2884 173 78 86 122 41 - 358 - 100 210
Număr cantine şi/ sau secţii 118 61 1 2 6 3 4 2 1 2 3 1
Număr mediu zilnic de beneficiari 18.509 4.615 311 51 415 237 490 100 150 133 312 40
Capacitate - număr locuri 27.282 5972 500 220 535 400 484 150 150 140 390 70
*BL - Costurile sunt suportate de la bugete locale;
**ONG - Costurile sunt suportate din bugetul ONG
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

În cadrul direcţiei specializate din structura Primăriei Arad, în municipiu funcţionează mai multe unităţi de asistenţă socială cu finanţare de la bugetul local. Acestea oferă servicii de asistenţă socială pentru copii şi tineri, pentru persoanele vârstnice, cele cu dizabilităţi, dar şi familiilor de romi sau persoanelor defavorizate aflate în situaţii de risc social.

Servicii pentru copii

Centre de zi pentru copii:
- Casa Izvor – centru terapeutic şi educaţional pentru copii HIV seropozitivi se adresează copiilor HIV seropozitivi din municipiul şi judeţul Arad şi familiilor acestora şi oferă copiilor supraveghere medicală de specialitate, posibilitatea de a frecventa învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial, hrană zilnică corespunzătoare, consiliere psiho-pedagogică, logopedie, orientare şcolară şi profesională, posibilitatea calificării în meseria de croitor şi electrician auto în atelierele din cadrul centrului, posibilitatea petrecerii timpului liber cu activităţi recreative şi educative şi a participării în excursii şi tabere. Centrul oferă de asemenea familiilor copiilor consiliere psihologică, instruire în vederea prevenirii infectării cu virusul HIV şi ajutoare materiale celor cu venituri mici.
- Complex social multicultural Curcubeul se adresează copiilor care provin din grupuri defavorizate, în mod special din cadrul comunităţii romă, majoritatea elevi ai Şcolii Generale nr.2. Beneficiarii direcţi sunt aproximativ 200 de copii care petrec la centru în medie 5 ore pe zi. Aici ei desfăşoară activităţi şcolare (temele pentru acasă) şi extracuriculare, beneficiază de o masă caldă, asistenţă medicală primară, rechizite, consiliere continuă. Specialiştii centrului organizează periodic şi activităţi cu părinţii. De asemenea, elevii din mai multe licee din municipiul Arad efectuează munci de voluntariat în centrele de zi pentru copii defavorizaţi.
- Casa Felice acordă sprijin copiilor străzii, a celor aflaţi în stare de risc şi copiilor care din motive de sărăcie, lipsă de supraveghere sau dezinteres al părinţilor se află în risc de abandon şcolar. Centrul Casa FELICE este format din două module respectiv un modul care oferă ocrotire în regim rezidenţial pentru 12 copii ai străzii, lipsiţi de ocrotire părintească şi un centru de zi pentru 20 de copii care provin din familii aflate în stare de risc social. Centrul de zi oferă copiilor rechizite şi îmbrăcăminte pentru şcoală şi sunt sprijiniţi şi supravegheaţi în pregătirea temelor. Personalul de specialitate din cadrul centrului păstrează legătura cu cadrele didactice, interesându-se de situaţia şcolară a copiilor şi încurajează implicarea părinţilor în procesul educaţional.

Servicii pentru tineri

Căminul social oferă cazare temporară de până la 3 ani şi ajutor pentru integrarea socială a tinerilor prin sprijin material, îndrumare în vederea orientării profesionale şi găsirea unui loc de muncă precum şi prin organizarea de diverse programe de intervenţie educativ-formative.

Centrul a fost înfiinţat în anul 1994 şi se adresează tinerilor dezinstituţionalizaţi din municipiul şi judeţul Arad şi are 51 de beneficiari.

Servicii pentru persoane aflate în dificultate

Cantina municipală are ca obiectiv îmbunătăţirea calităţii alimentaţiei persoanelor sărace şi oferă zilnic masa de prânz (gratuit sau cu contribuţie parţială) pentru 600 de persoane sărace, familii cu mulţi copii, membrii ai Centrelor de zi pentru vârstnici, asistaţilor serviciului de protecţie a persoanelor cu dizabilităţi, copiilor din cadrul Centrului de zi

Centru de zi şi adăpost de noapte pentru persoane fără adăpost oferă adăpost pe timpul nopţii persoanelor aflate în stare de risc social: minori, femei însărcinate, femei cu copii, vârstnici şi persoane cu handicap, posibilitatea participării la activităţi de centru de zi respectiv asistenţă socială, consiliere psihologică individualăşi de grup, asigură mic dejun şi cină, se preocupă de asigurarea stării de sănătate şi acordă sprijin material constând din haine, medicamente şi alte obiecte de uz personal.

Servicii pentru vârstnici

Reţea de 7 centre de zi pentru vârstnici care în prezent au circa 5760 de membri.

Centrele de zi oferă consiliere în probleme sociale şi juridice, consiliere psihologică, asistenţă medicală şi stomatologică, posibilitatea servirii mesei de prânz, posibilitatea petrecerii timpului liber, suport social în caz de îmbolnăvire prin vizite la domiciliul vârstnicilor sau la spital, asigurarea asistenţei la domiciliu (prin intermediul Serviciului protecţie persoane cu dizabilităţi) pentru vârstnicii care nu se mai pot îngriji singuri, ajutoare materiale, ajutoare de urgenţă, organizarea diferitelor momente festive, turism social şi alte servicii, în funcţie de nevoile beneficiarilor.

Centrele de zi şi-au dezvoltat oferta de servicii prin acordarea de medicamente gratuite prin intermediul farmaciei înfiinţate de Fundaţia Alpema, în cadrul Centrului de zi Aurel Vlaicu şi asigurarea de asistenţă stomatologică în cadrul Cabinetului stomatologic înfiinţat în colaborare cu Serviciul de Ajutor Maltez în Centrul de zi Aurel Vlaicu.

Centrele de zi au fost înfiinţate în 7 cartiere diferite ale oraşului şi au fost realizate prin Proiectul Reţea de 7 centre de zi pentru vârstnici, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Phare SESAM. Constituie bună practică în domeniul serviciilor alternative pentru persoane vârstnice, prevenind starea de singurătate şi instituţionalizarea persoanelor vârstnice, deseori aflate fără suport familial.

Centrul de îngrijire pentru persoane vârstnice are ca obiective ocrotirea în sistem rezidenţial a vârstnicilor şi persoanelor cu dizabilităţi, oferind persoanelor asistate maximum posibil de autonomie şi siguranţă, condiţii de îngrijire care să respecte identitatea, integritatea şi demnitatea persoanei asistate, stimularea participării persoanelor asistate la viaţa socialăşi prevenirea şi tratarea consecinţelor legate de procesul de îmbătrânire. Centrul are 220 de beneficiari şi asigură asistenţa în sistem rezidenţial persoanelor vârstnice şi cu dizabilităţi, recuperare şi readaptare, activităţi de ergoterapie şi de petrecere a timpului liber şi asistenţă socială şi psihologică.

Servicii pentru persoanele cu dizabilităţi

Serviciul de protecţie persoane cu dizabilităţi are ca obiectiv îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor asistate la domiciliu şi prevenirea instituţionalizării şi oferă asistenţă socială şi emoţională, asistenţă în igienizarea şi păstrarea curăţeniei în locuinţa asistaţilor, acordă primul ajutor şi asistenţă medicală primară, asistenţă în rezolvarea problemelor administrative şi personale, masa de prânz de la Cantina municipală la domiciliul asistaţilor, acordă consiliere socială şi juridică şi oferă alte servicii în funcţie de nevoilepersonale, speciale ale asistatului.

Centrul de reabilitare socio-profesională are ca obiectiv sprijinirea tinerilor cu diferite tipuri de dizabilităţi pentru o viaţă independentă, formarea diferitelor deprinderi practice, creşterea stimei de sine şi sprijin în integrarea socială.

Servicii pentru minorităţi

Centrul informaţional pentru romi are ca obiectiv sprijinirea comunităţii romă prin facilitarea accesului la informaţii legate de serviciile oferite de instituţii şi organizaţii neguvernamentale din municipiul Arad, implicate în domeniul asistenţei şi protecţiei sociale şi modalitatea concretă de accesare a acestor servicii (adresa instituţiilor şi ONG-lor, modalitatea de adresare, documentele necesare, persoane de contact, timpul necesar soluţionării).



1.1.3.5. Educaţia
Fiind un oraş cu tradiţie în ceea ce priveşte sistemul educaţional, municipiul Arad dispune de o reţea consolidată de instituţii educaţionale, asigurând actul educaţional la toate nivelele pentru elevii şi studenţii din localitiţile judeţului. Sistemul de învăţământ acoperă toate nivelele de educaţie şi formare, de la grădiniţe până la instituţii de învăţământ superior.

Infrastructura educaţională

În judeţ funcţionează un număr de 183 unităţi de învăţământ, dintre care 57 în municipiul Arad, iar numărul total al persoanelor care au frecventat unităţile de învăţământ în anul şcolar 2006-2007 a fost de 98.055 persoane.

Unităţi de învăţământ – jud. Arad, anul şcolar 2006-2007

Unităţi de învăţământ Nr. unităţi Nr. persoane
Total 183 95055
Grădiniţe de copii 31 13014
Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial 109 37944
Licee 40 17094
Şcoli postliceale 1 4496
Institute de învăţământ universitar 2 22507
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică

În anul şcolar 2007-2008, numărul total al celor înscrişi (copii, elevi, studenţi) la diverse forme de învăţământ în municipiul Arad a fost de aproape 53.000 de persoane, ponderea cea mai mare fiind înregistrată la institutele de învăţământ universitar (cca. 42%). Numărul mare al studenţilor faţă de numărul celor înscrişi la celelalte forme de învăţământ se explică prin faptul că, pe de o parte, la nivelul judeţului numai în municipiul Arad funcţionează institute de învăţământ superior, iar pe de altă parte prin faptul că, pe parcursul anilor, cele două universităţi au câştigat un prestigiu în regiune.

Unităţi de învăţământ – municipiul Arad, anul şcolar 2007-2008

Unităţi de învăţământ Nr. unităţi Nr. persoane
Total 57 52951
Grădiniţe de copii 14 4155
Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial 18 12519
Licee 22 11496
Şcoli postliceale 1 2784
Institute de învăţământ universitar 2 21997
Sursa: Fişa localităţii, 2007


Minorităţile naţionale au acces la învăţământ în limba maternă, infrastructura şcolară cuprinzând şcoli şi licee cu predare în limba maghiară, germană. Compoziţia etnică a municipiului determină instituţiile de învăţământ să prezinte profile care să satisfacă nevoile acestor etnii. Dintre cele mai renumite şcoli cu predare în limbile minorităţilor amintim Liceul German „Adam Müler Guttenbrunn”, Grupul Şcolar Maghiar „Csiky Gergely”, iar pentru elevii de confesiune baptistă există Liceul Teologic Baptist „Alexa Popovici”.

Pe lângă institutele de învăţământ enumerate mai sus mai putem adăuga alte câteva licee de prestigiu din Arad:
• Colegiul Naţional „Moise Nicoară” - între personalităţile care au absolvit această instituţie de învăţământ se numără scriitorul Ioan Slavici, Vasile Goldiş, Ioan Suciu, muzicologul Emil Monţia, publicistul Mircea V. Stănescu şi dramaturgul Csiky Gergely.
• Colegiul Naţional „Elena Ghiba Birta”
• Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului
• Liceul de Industrie Alimentară
• Colegiul Economic Arad
• Colegiul Teoretic „Vasile Goldiş”
• Liceul de Artă „Sabin Drăgoi”
• Liceul Pedagogic „Dimitrie Ţichindeal”
• Liceul C.F.R.

Din anul 2004, au început lucrările de reabilitare la majoritatea instituţiilor de învăţământ din municipiu, clădirile în care funcţionează aceste instituţii fiind improprii. Pe lângă lucrările de reabilitare şi modernizare a infrastructurii de învăţământ, unităţile şcolare au fost dotate cu mobilier, echipamente didactice şi IT în scopul îmbunătăţirii procesului educaţional. Deşi au fost efectuate investiţii în infrastructura de învăţământ în ultimii ani, aceasta nu atinge încă standardele europene; în ceea ce priveşte echipamentele şi materialele de învăţământ, în special calculatoarele şi echipamentele IT, se poate menţiona că numărul acestora este sub nevoile reale. De aceea, majoritatea unităţilor de învăţământ preuniversitar necesită modernizarea echipamentului de bază, dotarea laboratoarelor şi diversificarea specialităţilor existente.

Învăţământul superior arădean este caracterizat prin prezenţa a două 2 universităţi:
• Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” – universitate privată înfiinţată în 1990
• Universitatea „Aurel Vlaicu” – universitate de stat reînfiinţată în 1991

Aceste universităţi oferă o largă paletă de cursuri şi specializări în diferite domenii: tehnic, economic, administraţie publică, juridic, medicină etc.










Populaţia şcolară din învăţământul de toate gradele în judeţul Arad
(inclusiv învăţământul particular)

Anii şcolari Total Preşcolar Primar şi gimnazial Liceal Profesional şi de ucenici Postliceal şi de maiştri Superior
Total Primar Gimnazial Învăţământul special
(cl.I-IV) (cl.V-VIII) (cl.I-VIII)
1990/1991(*) 93191 15188 49550 22776 26147 627 19638 8193 446 176
1995/1996 87850 14941 46716 25876 19975 865 15465 4742 1351 4635
2000/2001 88394 13752 48333 22622 24703 1008 12998 3857 1403 8051
2001/2002 87821 13732 47106 21650 24520 936 12842 3967 1195 8979
2002/2003 91538 13686 45512 21033 23549 930 14277 4870 868 12325
2003/2004 91686 13227 43906 21125 22080 701 14261 4718 680 14894
2004/2005 92042 12771 41793 20479 20743 571 15168 4856 742 16712
2005/2006 91550 13093 40593 20075 19964 554 16193 5079 531 16061
2006/2007 94812 12973 39109 19486 19408 534 16606 4293 384 21447
2007/2008 95055 13014 37944 18391 19113 440 17094 3877 619 22507
Sursa: Institutul Naţional de Statistică

La nivelul Regiunii Vest, în anul şcolar / universitar 2007-2008, numărul total de elevi şi studenţi implicaţi în sistemul de învăţământ a fost de 185.371, ponderea celor care sunt înscrişi la studii universitare reprezentând 46%.

Populaţia şcolară din învăţământul de toate gradele, în anul şcolar 2007-2008, la nivel regional

Judeţele Total Liceal Profesional şi de ucenici Postliceal şi de maiştri Superior


Timis 86813 27347 6271 1601 51594
Arad 44097 17094 3877 619 22507
Hunedoara 33737 20144 5227 1394 6972
Caraş-Severin 20724 12746 3488 295 4195
Total Regiune 185371 77331 18863 3909 85268
Sursa: Institutul Naţional de Statistică

În Regiunea Vest există 14 unităţi de învăţământ superior care oferă specializări în cadrul a 94 de facultăţi. Cu un număr de aproape 50.000 de studenţi, Timişoara este unul dintre cele mai importante centre universitare din România şi se află pe locul I în ierarhia pe regiune, urnată de Arad care, cu un număr de aproape 22.000 de studenţi, ocupă locul II.

Institute de învăţământ superior funcţionează şi în alte oraşe din regiune, numărul total al celor înscrişi în anul universitar 2007-2008 fiind de 85.268 de studenţi. În anul universitar 2007-2008, în judeţul Timiş erau înregistraţi 51.594 studenţi, în Arad 22.507, în Hunedoara 6.972, iar în Caraş-Severin 4.195.



Abandonul şcolar

În ultimii ani, fenomenul de abandon şcolar a luat o amploare fără precedent. Cauzele care generează acest fenomen sunt multiple. Una din cele mai grave cauze constă în mentalitatea părinţilor şi a elevilor cu privire la educaţie, şcoala nemaifiind percepută ca valoare în sine. O altă cauză importantă o constituie condiţia socio-economică a familiei elevilor, abandonul şcolar fiind regăsit în primul rând la grupurile defavorizate şi este generat de sărăcie şi de costurile pe care le presupune învăţământul, chiar dacă este gratuit. Nu în ultimul rând, abandonul şcolar este cauzat de lipsa de supraveghere a părinţilor, un număr însemnat dintre aceştia fiind plecaţi în străinătate, lăsându-şi copii în grija bunicilor, a rudelor sau a prietenilor.

În perioada 1993-2001, în ceea ce priveşte fenomenul abandonului şcolar, rata abandonului a oscilat în jurul valorii de 0,6% iar în anul şcolar 2004-2005 a ajuns la 1,7%. Conform studiilor efectuate de organizaţia “Salvaţi copiii”, fenomenul abandonului şcolar este cel mai frecvent în rândul copiilor romi. În anul şcolar 2001-2002, dintre copii romi cu vârsta cuprinsă între 7 şi 9 ani, aproape 30% nu urmau nici o formă de şcolarizare.

În anul şcolar 2005-2006, rata brută de cuprindere şcolară în toate nivelurile de învăţământ a înregistrat o creştere cu aproximativ 6% comparativ cu anul 2000-2001, atingând valoarea de 72,6%.

Abandonul şcolar are consecinţe îngrijorătoare: consumul de droguri, prostituţia, violenţa, delincvenţa. În ultimii ani a scăzut vârsta infractorilor, din ce în ce mai mulţi tineri de vârstă şcolară comit infracţiuni cu violenţă, sunt agresivi, comit furturi.

Conform datelor furnizate de Inspectoratul Şcolar al judeţului Arad pentru anul şcolar 2005-2006, numărul total al elevilor care au abandonat şcoala a fost de 814. Abandonul este frecvent la elevii înscrişi în ciclul primar şi gimnazial. Astfel, se poate constata că 32% din numărul elevilor care au abandonat şcoala au fost înscrişi în învăţământul primar şi 36% în cel liceal.

Situaţia abandonului şcolar în judeţul Arad, anul şcolar 2005-2006

Şcoli primare Gimnazii Licee Şcoli de arte şi meserii Total
Total din care 259 293 105 157 814
Urban 112 131 101 140 484
Rural 147 162 4 17 330
Sursa: Inspectoratul Şcolar al judeţului Arad



Conform aceloraşi date furnizate
de Inspectoratul Şcolar,
se poate constata că
fenomenul de abandon şcolar
este mai frecvent în mediul urban
decât în cel rural,
care reprezintă 40% din total,
faţă de 60% cât reprezintă abandonul
şcolar din mediul urban.




Pentru combaterea şi prevenirea abandonului şcolar se impune luarea de măsuri atât la nivel naţional, cât şi local. În acest sens, Primăria Arad finanţează de la bugetul local centrul de zi pentru copii “Casa Felice” şi „Complexul social multicultural Curcubeul” care acordă sprijin copiilor străzii, a celor aflaţi în stare de risc şi copiilor care din motive de sărăcie, lipsă de supraveghere sau dezinteres al părinţilor se află în risc de abandon şcolar.

1.1.3.6. Sănătatea
În Regiunea Vest, dacă din punct de vedere al numărului de îngrijire a sănătăţii situaţia este relativ echilibrată, infrastructura de sănătate este destul de slab dezvoltată în majoritatea cazurilor, necesitând reabilitare, modernizare şi înlocuirea echipamentelor neperformante şi învechite.

Judeţul Timiş este cel mai dezvoltat judeţ din regiune şi în ceea ce priveşte infrastructura de
sănătate, având cele mai multe unităţi sanitare şi de tipuri diverse din regiune, cu excepţia
dispensarelor medicale şi a centrelor de sănătate.
În ceea ce priveşte numărul spitalelor, a ambulatoriilor şi a policlinicilor, judeţul Timiş se află pe primul loc din regiune, cu un număr de 16 unităţi, 61% din dispensarele din regiune se află în judeţul Hunedoara.

Numărul principalelor tipuri de unităţi sanitare din Regiunea Vest, existente în anul 2006, este prezentat în tabelul de mai jos.

Unităţile sanitare din Regiunea Vest, în anul 2007

Indicatori Regiunea Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş
Spitale 46 11 8 11 16
Ambulatorii de spital şi de specialitate 46 9 6 12 19
Policlinici 10 - 2 1 7
Dispensare medicale 34 2 6 21 5
Centre de sănătate 8 2 3 1 2
Sanatorii TBC 2 - - 2 -
Cabinete medicale şcolare şi studenţeşti 89 16 10 20 43
Cabinete medicale de familie 1223 280 193 305 445
Cabinete stomatologice 1124 276 117 200 531
Farmacii şi puncte farmaceutice 536 146 66 128 196
Laboratoare medicale 225 48 34 65 78

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul statistic al Romăniei, 2007

În Arad, ocrotirea sănătăţii este asigurată prin reţeaua de sănătate, alcătuită din unităţi care activează în sistem public şi unităţi care activează în sistem privat.

Deşi sistemul sanitar suferă datorită unei insuficiente finanţări, se poate constata că în anul 2007, faţă de anul 2005, numărul medicilor din sistemul public a crescut, la fel cum a crescut şi numărul personalului mediu sanitar.

Ocrotirea sănătăţii populaţiei –2005 şi 2007- Municipiul Arad

Categorie Sector Ani
2005 2007
Medici din care: Public 479 488
Medici de familie Public 36 56
Medici din care: Privat 158 122
Medici de familie Privat 38 46
Stomatologi Public 43 24
Privat 139 208
Categorie Sector Ani
2005 2007
Farmacişti Public 13 12
Privat 135 147
Personal mediu sanitar Public 1376 1475
Privat 366 511
Paturi în creşe Public 142 120
Paturi in spitale Public 1633 1589
Creşe Public 5 5
Spitale Public 3 3
Dispensare medicale Public 1 1
Cabinete medicale scolare Public 9 9
Cabinete medicale studenţeşti Public 1 1
Cabinete medicale individuale (de familie) Public 48 48
Cabinete medicale de familie Privat 39 46
Cabinete medicale de specialitate (individuale) Public 20 20
Cabinete medicale de specialitate Privat 118 133
Cabinete medicale de medicina generala Privat 30 28
Cabinete stomatologice Public 16 15
Privat 137 200
Laborator de tehnică dentară Privat 27 27
Farmacii Public 5 5
Privat 64 70
Depozite farmaceutice Privat 6 4
Laboratoare medicale Public 16
Privat 22 19
Centre de transfuzie sanguină Public 1 1
Ambulatorii de specialitate Public 1 1
Ambulatorii de spital Public 4 4
Sursa: Fişa localităţii 2005, 2007

Faţă de 2005, în anul 2007 se constată, în sectorul privat, o creştere a cabinetelor medicale de specialitate, a cabinetelor medicale de familie precum şi a numărului cabinetelor stomatologice.

Din punct de vedere al modului de acoperire al specialităţilor medicale, cele trei spitale din municipiul Arad acoperă 80% din specialităţile prevăzute în nomenclatorul spitalelor şi peste 72% din numărul de bolnavi. Celelalte 10 spitale din judeţ acoperă serviciile de urgenţă, precum şi principalele specialităţi pentru care sunt solicitări, respectiv medicina internă, chirurgie generală, pediatrie, obstetrică-ginecologie şi afecţiunile cronice.

Din evidenţele Direcţia de Sănătate Publică Arad rezultă că, la ora actuală, în municipiul Arad funcţionează:
a) Asistenţă medicală primară: 101 cabinete medicale de familie
b) Asistenţă medicală ambulatorie:
• 3 ambulatorii integrate ale spitalelor
• 164 cabinete medicale de specialitate
• 224 cabinete medicale stomatologice (15 publice şi 209 private)
c) Asistenţă medicală şcolară/studenţească:
• 9 dispensare medicale şcolare
• 6 dispensare medicale şcolare de stomatologie
• 1 dispensar medical studenţesc
• 1 dispensar medical studenţesc de stomatologie
d) Farmacii (5 publice şi 70 private)
e) Asistenţa medicală spitalicească este asigurată prin:
• 3 spitale publice
- 62 de secţii şi compartimente
- 13 laboratoare (analize medicale, radiologie şi imagistică medicală, anatomia patologică)
- Serviciul judeţean de medicină legală
- 269 medici
- 948 personal mediu sanitar
- Un număr de 1631 de paturi

O alternativă viabilă la unităţile sanitare din sectorul public o reprezintă cele două spitale private, Spitalul Sfântul Gheorghe din Chişineu Criş şi Spitalul Clinic Genesys din municipiul Arad.

Spitalul Sfântul Gheorghe a fost inaugurat în martie 2004, are ca structură 90 de paturi în 10 compartimente, 2 săli de operaţie conform standardelor internaţionale, ambulatoriul de specialitate cuprinzând cabinete de chirurgie, pediatrie, ginecologie, ortopedie, explorări funcţionale, oftalmologie, fizioterapie, medicină internă.

Spitalul clinic Genesys oferă servicii medicale de ambulatoriu de specialitate pentru următoarele specialităţi: Obstetrică-Ginecologie, Medicină Internă, Cardiologie, Chirurgie Generală, Chirurgie estetică, Chirurgie vasculară, O.R.L., Oncologie, Endocrinologie, Urologie, Stomatologie, Oftalmologie şi servicii de laborator. Serviciile spitaliceşti (internări, intervenţii chirurgicale, naşteri, etc.) pot fi accesate din luna Septembrie 2009.

Unităţile sanitare în judeţe corespunzatoare oraşelor ce reprezintă poli de dezvoltare urbană - anul 2006

Indicatori România Arad Baia-Mare Oradea Satu Mare Sibiu
Jud.
Arad Jud.
Maramureş Jud.
Bihor Jud. Satu Mare Jud. Sibiu
Spitale 436 11 11 15 5 9
Ambulatorii de spital şi de specialitate 393 9 11 17 5 10
Policlinici 260 - - 7 - 9
Dispensare medicale 211 2 5 5 4 2
Indicatori România Arad Baia-Mare Oradea Satu Mare Sibiu
Jud.
Arad Jud.
Maramureş Jud.
Bihor Jud. Satu Mare Jud. Sibiu
Centre de sănătate 53 2 2 3 1 -
Cabinete medicale şcolare şi studenţeşti 843 16 43 22 13 17
Cabinete medicale de familie 10969 280 258 336 163 250
Cabinete stomatologice 9948 276 239 325 140 258
Farmacii şi puncte farmaceutice 6209 146 118 199 91 114
Laboratoare medicale 1840 48 51 38 28 33
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul statistic al României, 2007

Faţă judeţele din nord vestul şi din centrul ţării, din care fac parte oraşele ce reprezintă poli de dezvoltare urbană, judeţul Arad se află în urma judeţului Bihor în ceea ce priveşte numărul de spitale, numărul cabinetelor medicale de familie numărul cabinetelor stomatologice şi al numărului de farmacii, dar se află pe penultimul loc dacă ne referim la numărul ambulatoriilor de spital şi a cabinetelor medicale şcolare şi studenţeşti, cu toate că municipiul Arad este un important centru universitar.

Accidente

O statistică sumbră întocmită de conducerea Serviciului Poliţiei Rutiere Arad arată că pe parcursul întregului an 2008 s-au petrecut 227 de accidente grave, mai mult cu şase accidente faţă de anul 2007. Cu toate acestea, numărul celor care şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere a scăzut cu zece faţă de anul trecut, însă numărul persoanelor rănite grav a crescut cu 21 faţă de 2007.

Datele statistice prezentate de Poliţia Rutieră pentru perioada 01.01.1999-30.11.2006 relevă faptul că dintre cele patru judeţe aparţinătoare Regiunii Vest, judeţul Arad ocupă locul II după Timişoara în ceea ce priveşte numărul total de accidente, dar ocupă locul I la numărul total de decese rezultate în urma accidentelor.

Numărul accidentelor de circulaţie înregistrate în perioada 01.01.1999-30.11.2006

Judeţul Nr. total accidente Nr. total decedaţi Nr. total răniţi grav
Arad 1.624 582 1.173
Caraş Severin 1.464 332 1.016
Hunedoara 1.344 470 865
Timiş 3.241 555 1.788
Total regiune 7.673 1.939 4.842
Total pe ţară 84.671 19.269 47.393
Sursa: Poliţia Rutieră, Date statistice pe judeţe


Numărul mare, dar şi consecinţele accidentelor rutiere se datorează nu numai educaţiei rutiere deficitare a participanţilor la trafic, ci şi stării proaste a infrastructurii rutiere.

1.1.3.7. Cultura
În prima jumătate a secolului XIX Aradul cunoaşte o perioadă de înflorire economică şi culturală. În anul 1870 Aradul este cel mai populat oraş al Transilvaniei, cu o populaţie de peste 32.000 de locuitori. În acest context, în anul 1868 conducerea Aradului a decis construirea a două edificii reprezentative pentru oraş: cel al Primăriei şi cel al Teatrului. Ridicarea clădirii teatrului arădean a început în anul 1872 şi s-a încheiat în 1874, iar la deschiderea festivă a fost prezent împăratul Franz Jozef al Austro-Ungariei.

Istoria teatrului în Arad începe însă cu peste jumătate de secol în urmă. În 1817 funcţiona deja un teatru permanent în oraş, iar primul eveniment de seamă al teatrului a fost prezentarea, în 1818, a unui spectacol în limba română. În anul 1873 vechiul teatru se închide, iar în 1907, în această clădire se inaugurează primul cinematograf din Arad.

Un alt edificiu reprezentativ al oraşului este Palatul Cultural, ridicat între anii 1911-1913 pentru a adăposti muzeul local, biblioteca oraşului şi o sală de concerte. Acum, pe lângă sala de concerte, clădirea adăposteşte Complexul Muzeal şi Filarmonica Arad.

Secolul al XIX - lea a adus în Arad, odată cu dezvoltarea economică şi o dezvoltare edilitară deosebită, fiind comparat, în 1906, de către Nicolae Iorga cu Viena. O serie din clădirile construite în acea perioadă au fost introduse pe lista monumentelor istorice.
Dintre monumentele arhitectonice şi istorice reprezentative fac parte :
- Cetatea Fortificată a Aradului, una dintre fortăreţele transilvănene, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. A fost folosită ca închisoare pentru răsculaţii conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan
- Palatul Administrativ, construit în 1872 – 1874, în stil renascentist
- Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, construit în 1874, stil arhitectonic neo-clasic, arhitect Czigler Antoniu
- Palatul Neumann, construit în 1891, stil eclectic
- Palatul de Justiţie, construit în 1892, stil eclectic
- Palatul Cenad, construit în 1894, stil eclectic şi neo-clasic
- Palatul Băncii Naţionale, construit în 1906, stil neo-clasic
- Palatul Bohus, construit în 1910, stil secession vienez (s-a folosit în Arad pentru prima oară betonul armat)
- Palatul Szantay, construit în 1911, stil secession vienez
- Palatul Cultural, construit între 1911-1913, combinaţie de stiluri neo - clasic, gotic, renascentist, cu capiteluri corintiene
- Casa cu Ghiulele de Tun, construită în 1800. Numele ei provine de la cele şaptesprezece ghiulele de tun încorporate în pereţii săi în perioada luptelor de la 1848 – 1849.
- Preparandia, prima şcoală din Transilvania în limba română (1812)
- Casa cu Lacăt, construită în 1815
- Teatrul Vechi (Hirschl), construit în 1817, cel mai vechi teatru de piatră din România, unde au jucat trupele lui Matei Millo (1870) şi Mihai Pascally (1868, 1871) şi pe unde, în 1868, a trecut Mihai Eminescu în calitate de sufleur în trupa lui Pascally. Tot aici au jucat şi Deryne, actriţă maghiară, în 1820, şi Treuman, actorul german, în 1840
- Turnul de Apă, construit în 1896,în stil arhitectural dungeon medieval
- Vechea Casă a Vămii, localizată în vecinătatea podului Traian, în sensul de mers către Timişoara şi construită în 1907, a fost folosită ca punct vamal pentru bunurile care intrau pe pieţele Aradului
- Statuia Sfântului Ioan Nepomuk, ridicată în 1729, sculptură în stil baroc
- Monumentul Sfintei Trinităţi, ridicat în 1746 pentru comemorarea victimelor epidemiei de ciumă care a bântuit oraşul în 1738 şi 1740
- Biserica Sârbească „Sfinţii Petru şi Pavel”, ridicată în 1698 – 1702, în stil arhitectonic baroc timpuriu
- Mânăstirea „Sfântul Simion”, construită în 1762, în stil baroc
- Catedrala „Sfântul Anton de Padova” (Romano – catolică), ridicată de Ordinul Călugărilor Minoriţi în 1904, în stil renascentist
- Catedrala „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” (ortodoxă), ridicată în 1862 – 1865, în stil baroc, arhitect Czigler Antoniu. Pictura murală a fost începută de pictorul Anastase Damian în 1957 şi terminată un an mai târziu
- Biserica Roşie (evanghelică – luterană), construită în 1906, în stil neo-gotic
- Sinagoga, construită în 1834, în stil greco – toscan

Un alt element important al culturii arădene este Complexul Muzeal Arad, cu Departamentul de Istorie, de Ştiinţele Naturii şi de Artă, Muzeul Memorial „Vasile Goldiş”, dar şi galeriile de artă, unde sunt găzduite expoziţii de pictură, sculptură, obiecte decorative din sticlă, lemn şi materiale textile.

Viaţa culturală a municipiului Arad este bogată în evenimente, oferta teatrală fiind acoperită de Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, Teatrul de Marionete şi Teatrul Maghiar, iar iubitorii de muzică clasică se pot bucura de concertele susţinute de Orchestra Filarmonică Arad.











Teatrul Clasic Ioan Slavici

1.1.3.8. Sport şi agrement
Puţine sunt oraşele din ţară care se pot mândri cu o tradiţie sportivă asemănătoare Aradului. Mari campioni şi multe discipline sportive s-au născut în Arad îmbogăţind gloria şi tezaurul sportului românesc.

Odată cu schimbările majore intervenite pe plan politic şi economic, din ce în ce mai puţine persoane se consacră sportului de performanţă. Printre cauzele care au condus la această situaţie se numără lipsa unor infrastructuri noi, moderne, degradarea celor existente, lipsa unui sistem echitabil de recompense pentru performanţe, la toate sporturile.

Această situaţie se reflectă şi la nivelul judeţului Arad, unde numărul sportivilor legitimaţi în anul 2007 reprezintă numai 27% din numărul total al sportivilor legitimaţi în 1993.

Număr
Anii Secţii sportive afiliate Sportivi
legitimaţi Antrenori cu
normă întreagă Instructori Arbitri
1993 261 7927 240 ... 509
1995 230 6950 223 115 312
2000 229 5303 135 79 275
2001 92 3765 117 86 282
2002 130 4068 106 90 257
2003 133 3933 74 94 229
2004 150 4778 99 103 243
2005 79 2028 140 77 110
2006 84 2139 124 109 122
2007 86 2188 151 89 120
Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Deşi numărul practicanţilor de sport de performanţă este din ce în ce mai mic, numărul celor care conştientizează necesitatea practicării unui sport, fie numai ca şi amatori, este din ce în ce mai mare. De asemenea, din ce în ce mai mulţi părinţi sunt preocupaţi de sănătatea psihică şi fizică a copiilor lor şi, încă de la vârste mici, tot mai mulţi copii practică un sport.

Plecând de la premisa că sportul în şcoală este un pas important pentru a avea o generaţie tânără, sănătoasă, în judeţul Arad au luat fiinţă şcoli în care sunt predate discipline din diferite ramuri sportive, cum ar fi înot, handbal, fotbal, baschet, atletism.

În municipiul Arad există o unitate şcolară în care se poate practica înotul încă din clasele primare şi trei unităţi şcolare în care elevii de gimnaziu se pot pregăti în discipline sportive precum handbal, fotbal şi baschet.

Învăţământ primar

Denumirea unităţii Total clase/elevi Din care: Ramura sportivă
clasa a I a clasa a II a clasa a III a clasa a IV a

Înot
clase elevi clase elevi clase elevi clase elevi clase elevi
Total din care: 4 75 1 15 1 17 1 24 1 19
Şcoala nr. 5 Arad 4 75 1 15 1 17 1 24 1 19
Sursa: Inspectoratul Şcolar al judeţului Arad

Învăţământ gimnazial


Denumirea unităţii Total clase/ elevi Din care: Ramura sportivă
clasa a V a clasa a VI a clasa a VII a clasa
a VIII a
clase elevi clase elevi clase elevi clase elevi clase elevi
Total din
care: 14 359 4 101 5 137 3 71 2 50
Şcoala nr. 12 Arad 1 33 1 33 handbal
Şcoala A. Iancu Arad 6 166 2 50 2 60 1 27 1 29 handbal, fotbal
Şcoala nr. 22 Arad 4 84 1 22 1 20 1 21 1 21 baschet
Şcoala gen. „M. Radna” Lipova 3 76 1 29 1 24 1 23 atletism
Sursa: Inspectoratul Şcolar al judeţului Arad
Pe lângă unităţile de învăţământ, practicarea sporturilor se poate face şi în cadrul unor asociaţii/cluburi sportive, cum ar fi Clubul Sportiv Şcolar “Gloria” Arad, Fotbal Club UTA Arad, Clubul Sportiv Municipal Arad, Complex Tenis de Câmp şi de tennis de masă.

Pasionaţii de alte ramuri sportive, cum ar fi speologia, vânătoarea şi pescuitul sau sporturile cu motor pot face parte din cluburi sau asociaţii unde pot practica sporturile preferate.

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR „GLORIA” ARAD REALIZAT 2006 – 2007
Nr. ÎNCEPĂTORI AVANSAŢI PERFORMANŢĂ TOTAL
crt. discipline sportive nr. grupe nr. elevi nr. grupe nr. elevi nr. grupe nr. elevi nr. grupe nr. elevi
1 atletism 3 36 2 20 1 6 6 62
2 baschet 4 64 3 42 1 12 8 118
3 caiac 2 20 1 8 1 6 4 34
4 handbal 2 36 2 32 - - 4 68
5 gimnastică 6 72 2 16 1 6 9 94
6 înot 6 72 4 40 2 12 12 124
7 fotbal 7 140 4 72 2 30 13 242
8 judo 4 48 3 30 1 8 8 86
9 lupte 3 36 2 20 1 8 6 64
10 haltere 1 10 1 8 1 6 3 24
Total 38 534 24 288 11 94 73 916
Sursa: Inspectoratul Şcolar al judeţului Arad

Municipiul Arad dispune de un stadion (UTA) care a fost inaugurat la 1 septembrie 1946, fiind construit după modelul arenei Arsenal Londra. Pâna şi gazonul a fost transportat în nişte containere speciale, pe calea aerului, direct din Anglia.

În ultimii ani baschetul arădean, care s-a bucurat de o largă popularitate încă din anii`50 ai secolului trecut, a obţinut mari succese şi trofee, culminând în ediţia de campionat 2000/2001 când atât baschetbalistele arădene de la BC ICIM, multiple campioane naţionale, cât şi băieţii de la West Petrom au câştigat titlurile naţionale, Aradul devenind cel mai important centru baschetbalistic din România şi principalul furnizor de sportivi pentru loturile naţionale. În 2009 echipa CSŞ Gloria formată doar din arădence, a reuşit să obţină titlul de vicecampioane naţionale la categoria U16.

De asemenea, handbalul, tenisul de câmp, tirul, nataţia, atletismul, halterele, boxul şi luptele s-au remarcat nu odată prin performanţele unor sportivi ca, de pildă, supergreul Roman Codreanu, medaliat cu bronz la lupte greco-romane la Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980, sau arădeanul Sorin Babi, devenit, ca şi component al echipei Steaua Bucureşti, campion olimpic la pistol liber şi Silvia Káposztay, campion şi recordman mondial la proba de pistol standard. Nu în ultimul rând, sportivii arădeni s-au remarcat şi la Jocurile Olimpice de la Atena – 2004, Marian Oprea câştigând medalia de argint la triplu salt şi Ionela Ţârlea – Manolache câştigând argintul la proba de 400 de metri.

Andrei Gag, elevul lui Ionel Oprea, prezent la Campionatul Balcanic pentru junior de la Salonic, a intrat în concurs la aruncarea greutăţii, căştigând titlul de campion balcanic şi la aruncarea discului, terminând pe locul 3. La Campionatele Naţionale de aruncări lungi a devenit campion naţional la junior I, obţinând medalia de bronz la tineret şi locul patru la seniori, în proba de disc.

În ultimele decenii ale secolului trecut s-au dezvoltat şi alte ramuri sportive ca judo şi artele marţiale, rugby, culturism şi fitness, existând câteva săli de sport bine dotate în acest sens.

Cu o aşezare geografică prielnică, Aradul a fost mereu un loc excelent pentru practicarea sporturilor pe apă. În anul 1891, la Arad are loc primul concurs de canotaj pe râul Mureş. Aradul a fost şi gazda primului campionat naţional de canotaj, campionat dominat de sportivii arădeni şi tot aici a fost constituită Federaţia Română de Canotaj Academic. Cel mai mare succes al canotajului arădean a fost obţinut de Valeria Răcilă (Clubul UTA), care a devenit campion olimpic la simplu în 1976 la Jocurile Olimpice de la Montreal, după ce în anul anterior şi-a adjudecat şi titlul de campioană europeană.

O altă ramură sportivă care a adus cununi de lauri Aradului este tenisul de masă. Clubul arădean Voinţa a obţinut peste 100 de titluri naţionale, două medalii de argint la Campionatele Mondiale, medalii de aur, argint şi bronz la Europene, 33 de titluri balcanice, fiind şi de două ori finalistă a Cupei Campionilor Europeni.

Anul 2009 poate fi considerat ca unul foarte bun, atât pentru tenisul de masă cât şi pentru atletism. În luna septembrie arãdeanca Dana Dodean alãturi de Eliza Samara, a câştigat finala Campionatului European, la tenis de masã, competiţie care a avut loc în Germania la Stuttgart. Aceasta este a doua medalie obţinutã de România la CE, dupã bronzul câştigat de echipa masculinã din care a făcut parte şi fratele Danei, Adrian. Ultimul titlu continental al unei sportive de la CSM Arad aparţine Otiliei Bãdescu, care s-a impus în 2003 la Courmayeur (Italia).
Gimnastica este un alt sport cu tradiţie pe meleagurile arădene, Asociaţia de Gimnastică Arădeană existând încă din anul 1879. În anul 1938, prin Asociaţia Hakoah, Aradul cucerea primul titlu naţional pe echipe la gimnastică feminină. Emilia Eberle, campioana mondială şi olimpică (Moscova, 1980), este cel mai cunoscut nume al gimnasticii arădene.

Aradul, prin aşezarea sa şi prin zonele sale de agrement, oferă locuitorilor şi turiştilor diverse posibilităţi de petrecere a timpului liber. Vara, locul preferat al arădenilor este ştrandul Neptun, o zonă de agrement foarte pitorească, situată în inima oraşului, în vecinătatea Cetăţii.

Un alt loc de agrement este şi Parcul Natural Lunca Mureşului, situat în judeţele Arad şi Timiş, limitrof zonei fiind chiar oraşul Arad (centrul său se găseşte la 4 km de limita estică a zonei. Parcul se întinde de la Arad pâna la graniţa maghiară, de-a lungul râului Mureş. Are o suprafaţă de 17.455 ha şi include zona îndiguită a Mureşului, o zonă inundabilă situată între digurile construite pe fiecare parte a râului şi între terasele înalte ale aceluiaşi râu. Lunca Mureşului Inferior este un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare şi stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii şi plopi, precum şi zăvoaie şi şleauri de câmpie, important loc de cuibărire şi pasaj pentru cca. 200 de specii de păsări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de protecţie pe plan internaţional.


Râul Mureş este principala componentă a peisajului Parcului Natural Lunca Mureşului fiind un spaţiu variat, schimbător şi plin de viaţă.



Pentru amatorii de petrecere a timpului liber într-un cadru natural, administraţia parcului organizează plimbări de agrement cu ambarcaţiunile proprii. Vegetaţia luxuriantă a făcut ca unele

dintre canalele Mureşului să poată fi considerate adevărate replici ale acelora din Delta Dunării.

Pe lângă traseele pe apă, parcurse în caiac sau canoe (traseul Arad-Pecica, pe Râul Mureş cu o lungime de 25 km şi traseul Arad-Periam Port, pe o lungime de 60 km) există şi traseul de biciclete Ceala, cu o lungime de 13,4 km şi traseul cicloturistic Arad-Pecica, cu o lungime de 25 km.

(Sursa: site-ul oficial al Parcului National Lunca Mureşului)

Cu toate că în judeţul Arad există o serie de posibilităţi de a face sport şi de a petrece timpul liber, oraşul nu se poate mândri cu aceleaşi oportunităţi. Puţine sunt spaţiile verzi, iar cele existente nu sunt suficient de bine amenajate, astfel încât nu pot oferi locuitorilor posibilităţi variate de petrecere a timpului liber. Pentru a ajunge la standardele europene privind mărimea spaţiilor verzi pe cap de locuitor este necesară identificarea şi crearea unor noi spaţii verzi şi amenajarea celor existente.



1.2.Caracteristici economice ale municipiului şi comparaţie cu celelalte oraşe ale regiunii/ţării
1.2.1. Economia judeţului
1.2.1.1.Contextul macroeconomic
În ciuda faptului că România rămâne una dintre cele mai sărace state ale Uniunii Europene, cu o cotă a produsului intern brut pe locuitor de 46 unităţi în anul 2008, fiind urmată doar de Bulgaria, cu un PIB pe locuitor de 40 unităţi (în comparaţie, Luxemburg, cea mai bogată ţară a Uniunii, care a avut în 2008 un PIB pe locuitor de 253 unităţi), potrivit datelor Eurostat, la nivel naţional se înregistrează un trend ascendent.

Astfel, pe plan intern, potrivit unui studiu al Comisiei Naţionale de Prognoză, Regiunea Vest (cu judeţele Arad, Timiş, Hunedoara şi Caraş Severin) va înregistra în continuare cea mai mare valoare a PIB-ului pe locuitor, exceptând Regiunea Bucureşti-Ilfov.



Regiunea Vest Judeţul Arad

În anul 2008, la nivel de ţară se înregistra un PIB pe locuitor de 5.450 euro. Cu un PIB pe locuitor de peste 6.000 euro, Regiunea Vest reprezintă cea mai dezvoltată regiune a ţării, în comparaţie cu celelalte regiuni de dezvoltare.
Ierarhia regiunilor în funcţie de PIB/locuitor
Regiunea PIB/locuitor în 2008
la nivel de ţară 5.450 euro
1 Vest 6.000 euro
2 Centrală şi de Nord-Vest 5.100- 6.000 euro
3 Sud-Vest, Sud-Est şi Sud 4.100 - 5.000 euro
4 Nord-Est 4.000 euro
Sursa: Eurostat

Unul din indicatorii care furnizează informaţii relevante cu privire la situaţia economică a regiunii este produsul intern brut pe locuitor. Regiunea Vest este o regiune în creştere, cu rezultate economice superioare mediei naţionale. Indicatorii economici au cunoscut evoluţii semnificative, crescând de la un an la altul, în concordanţă cu tendinţa de pe plan naţional.

Comparând datele furnizate de INS pentru perioada 2002 – 2006, se constată că Regiunea Vest ocupă locul doi după Regiunea Bucureşti-Ilfov în ceea ce priveşte mărimea PIB pe locuitor şi este constant peste media naţională.



Din analiza datelor se poate observa că produsul intern brut pe cap de locuitor în Regiunea Bucureşti-Ilfov are cel mai ridicat nivel, reprezentând 219,27% din valoarea PIB înregistrat la nivel naţional în anul 2006. Un alt aspect ce reiese din datele furnizate este că Regiunile Bucureşti-Ilfov şi Vest sunt principalii contribuabili la constituirea PIB la nivel naţional, fapt ce se traduce printr-o sănătate economică a celor două regiuni şi rolul esenţial pe care îl joacă în economia naţională.

PIB/locuitor
(RON) Naţional Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureşti- Ilfov
PIB/loc din cel naţional (%) - 2006 100 64,5 103,7 83,7 78,1 116,3 93,6 99,7 219,27
Sursa: INS- Anuarul Statistic 2007

La nivelul Regiunii Vest se poate realiza o ierarhie a celor patru judeţe din punct de vedere a contribuţiei lor la PIB regional, Timişul situându-se pe primul loc pe întreaga periodă, urmat de judeţul Arad, Hunedoara şi Caraş Severin.

În perioada 2002 - 2006, evoluţia PIB-ului pe locuitor, ca de altfel şi evoluţia PIB-ului celor patru judeţe a prezentat în mod constant un trend crescător.

Evoluţia PIB regional în anii 2002-2006, milioane lei preţuri curente

Municipiul Regiunea Vest 2002 2003 2004 2005 2006
Arad Arad 3301,1 4501,5 6184,8 7044,4 8406,7
Reşiţa Caraş-Severin 2047,3 2839,9 3433,0 3855,3 4445,2
Deva Hunedoara 3345,3 4237,2 5264,9 5851,7 6867,1
Timişoara Timiş 6020,3 8404,1 10418,4 12129,1 16069,9
Total 14714,0 19982,7 25301,1 28880,5 35788,9
Sursa: INS - Anuarul Statistic al României, 2008


1.2.1.2.Potenţial economic local
Aradul este un centru industrial şi comercial cu o bogată tradiţie. Aşezarea sa geografică la intersecţia drumurilor comerciale şi apropierea de graniţă a favorizat dezvoltarea economică a oraşului.



Regimul comunist a lăsat în urmă un sistem centralizat, caracterizat de lipsa iniţiativei sistemului privat, cu o productivitate redusă, tehnologii învechite, energofage şi poluante, o infrastructură distrusă, o forţă de muncă supradimensionată.

În pofida acestei moşteniri negative, un punct de plecare în rezolvarea acestor probleme l-a constituit dezvoltarea economiei de piaţă. Un rol important în acest proces de lungă durată, l-a constituit restructurarea industrială, privatizarea societăţilor cu capital de stat şi atragerea investiţiilor străine, remarcându-se o deschidere şi implicare activă a administraţiei publice locale şi a Camerei de Comerţ în politica de dezvoltare economică locală şi a orientării acesteia spre atragerea investiţiilor străine.

Datorită acestora, municipiul Arad cunoaşte după 1989 o dezvoltare susţinută, evidenţiată prin restructurare industrială, privatizarea societăţilor cu capital de stat sau atragerea investiţiilor străine.

Atractivitatea Aradului pentru investiţii este explicabilă prin poziţia sa geografică strategică, oraşul fiind principala poartă de intrare în România dinspre Uniunea Europeană şi cel mai important nod al reţelelor de transport rutiere şi feroviare trans-europene din vestul României, inclus în Coridorul Paneuropean IV, care leagă Europa de Vest de ţările Europei de Sud - Est şi Asiei Centrale.

Un alt element de atractivitate l-a constituit infrastructura extinsă, forţa de muncă calificată şi bogata tradiţie industrială. Nu în ultimul rând trebuie menţionată implementarea cu succes a proiectului Zonei de Dezvoltare Economică Arad, promovat de către Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad, în parteneriat cu administraţia publică locală. Acest proiect presupunea realizarea Zonelor Industriale Arad şi a Centrului Logistic, a Terminalului Cargo de pe Aeroportul Internaţional Arad, a Zonei Libere Arad-Curtici, obiective finalizate în prezent.


1.2.1.3.Principalele domenii de activitate şi contribuţia lor la economia locală

Conform datelor furnizate de Oficiul Registrului Comerţului Arad, în luna septembrie 2009 în judeţ erau înmatriculaţi 32.437 de comercianţi, dintre care 20.584 societăţi cu răspundere limitată, 397 societăţi pe acţiuni, 11.373 persoane fizice autorizate şi asociaţii familiale, 83 de comercianţi având altă formă de organizare (regii autonome, societăţi în comandită simplă, etc.). Numărul acestora a crescut constant în perioada 1990-2008, ajungând în perioada 2004-2008 la peste 3000 comercianţi nou înregistraţi în fiecare an.

Evoluţia comercianţilor înregistraţi la ORC Arad – septembrie 2009



Sursa: ORC Arad

Criza economică, dar şi legislaţia adoptată la începutul anului 2009, a făcut ca firmele fără activitate sau cu activitate redusă să fie radiate sau suspendate. Cu toate acestea, în primele trei trimestre ale anului, au fost înregistrate peste 2000 de noi firme.

Din numărul total al persoanelor juridice şi fizice înregistrate, în funcţie de domeniul de activitate declarat, se poate observa (din graficul de mai jos) că în economia judeţului Arad ponderea firmelor de producţie, a celor de comerţ şi de servicii este aproape egală (27, 26 respectiv 28%), activitatea firmelor de construcţii reprezentând 19% din economia judeţului.



Sursa: ORC Arad

În funcţie de natura capitalului social se constată că, din numărul total al firmelor cu capital 100% românesc, 99,2% sunt cu capital integral privat şi numai 0,5% cu capital integral de stat.

Natura capitalului social al întreprinderilor din judeţul Arad

An Capital de stat
(nr. unităţi) Capital mixt
(nr. unităţi) Capital privat
(nr. unităţi) TOTAL
(nr. unităţi)
2009 9 128 16942 17079
% din total întreprinderi 0,05 0,75 99,2 100

Sursa: ORC Arad



În afara societăţilor cu capital românesc, în judeţul Arad funcţionează o serie de firme cu capital integral străin sau capital român-străin. Din numărul total de societăţi comerciale, 12,08% sunt cu capital integral străin.

Originea capitalului social al întreprinderilor din judeţul Arad

An Capital
100%românesc
(nr. unităţi) Capital
roman–străin
(nr. unităţi) Capital
100% străin
(nr. unităţi) TOTAL
(nr. unităţi)
2009 17079 1325 2528 20932
% din total întreprinderi 81,59 6,33 12,08 100

Sursa: ORC Arad



Ţările cele mai reprezentate din punct de vedere al investiţiilor sunt: Italia, Germania, Ungaria, Austria, SUA şi Franţa, dar există investitori şi din ţări ca Tunisia, Thailanda, Venezuela.

Din efectivul firmelor înregistrate, conform datelor furnizate de INS, în anul 2007 în judeţul Arad erau active un număr de 12317 unităţi, din diverse ramuri de activitate.

Din numărul total al unităţilor active, o mare parte activau în domeniul comerţului şi serviciilor, ponderea celor cu activitate de producţie fiind de cca.14%, iar a celor din domeniul construcţiilor de 9%.


Judeţul Arad - Unităţi active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii

Activităţi TOTAL (număr unităţi)
2004 2005 2006 2007
Total 9375 10547 11528 12317
Industrie extractivă 28 21 33 32
Industrie prelucrătoare 1533 1576 1624 1588
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 19 17 17 24
Construcţii 546 673 834 1119
Comerţ, reparaţii şi întreţinere autovehicule, motociclete, bunuri personale şi casnice 3646 4034 4286 4377
Hoteluri şi restaurante 487 560 611 649
Transport, depozitare şi comunicaţii 694 836 980 1114
Tranzacţii imobiliare, închirieri, alte servicii prestate întreprinderilor 1401 1723 1938 2135
Învăţământ 16 22 28 32
Sănătate şi asistenţă socială 197 238 260 272
Alte activităţi de servicii 203 222 231 239
Alte activităţi 605 625 686 736

Sursa: INS


1.2.1.4.Principalele ramuri de activitate

• Industria

Odată cu trecerea la economia de piaţă, economia naţională în ansamblul ei, a avut de suferit. După 1990 au apărut întreprinderile private iar cele de stat au fost restructurate. Întreprinderi cu o bogată tradiţie din judeţ şi din municipiu, deşi au fost privatizate, au cunoscut un pronunţat declin, iar unele au dispărut definitiv de pe piaţă.

Cu toate greutăţile inerente perioadei de tranziţie, municipiul Arad a cunoscut, de-a lungul anilor, o dezvoltare susţinută, mult peste media naţională. Un rol important au avut investiţiile, româneşti şi străine, în producţia industrială. Întreprinderile cu activitate productivă reprezintă 27% din economia judeţului, iar marea lor majoritate sunt IMM, cu un număr mediu de salariaţi sub 250 de persoane.

Principalele ramuri industriale din municipiului Arad sunt reprezentate de:
- producţia de vagoane de marfă şi de călători;
- producţia de autobuze, troleibuze;
- producţia de componente auto;
- producţia de componente electronice, contoare;
- producţia de mobilier;
- producţia de confecţii, textile şi încălţăminte;
- producţia de jucării;
- construcţii.

Un rol important în dezvoltarea firmelor cu activitate productivă îl au cele patru zone industriale, care oferă un mediu favorabil dezvoltării de noi afaceri. În incinta acestora funcţionează firme de renume, printre care amintim: Takata Petri România SRL, Euro Imobiliare SRL, Eastern Technology SRL, NDB Logistica România SRL, Incontri Prefabbricati SA, Coturnix SRL, Yazaki Component Technology SRL, Adrian Compact SRL, Astra Bus, Black Max SRL, Woodcote SRL şi altele.

• Agricultura

Agricultura în judeţul Arad este reprezentată de cultura cerealelor, cultura plantelor uleioase, de creşterea animalelor, de viticultură şi pomicultură.

În vederea identificării contribuţiei regiunii Vest la ansamblul suprafeţelor cultivate din România, din datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică reiese faptul că suprafeţele agricole cultivate au scăzut semnificativ în intervalul 1990-2006 atât la nivel naţional, cât şi local.

Suprafaţe cultivate în România şi în Regiunea Vest în perioda 1991-2006

Anii România Regiunea Vest
1990 9.402.113 1.106.007
1995 9.224.616 1.083.861
2000 8.499.830 879.705
2001 8.905.030 985.755
2002 9.001.629 1.004.088
2003 8.880.587 1.022.623
2004 8.527.751 973.373
2005 8.467.892 908.639
2006 7.883.954 851.934
Sursa: INS

La nivelul municipiului Arad, potrivit Fişei localităţii, putem identifica următoarea configuraţie a suprafeţelor agricole:
Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă - ha 18976
Suprafaţa arabilă - ha 16942
Suprafaţa - păşuni - ha 1901
Suprafaţa - fâneţe - ha 133



Judeţul Arad dispune de un potenţial natural important, favorabil creşterii producţiei agricole şi dezvoltării industriei alimentare. Principalele probleme cu care se confruntă acest sector sunt legate de o agricultură ineficientă, practicându-se preponderent o agricultură de subzistenţă, pentru consum propriu.

• Comerţul

Import-export

Libera circulaţie a mărfurilor este de natură să încurajeze comerţul internaţional de bunuri la nivelul ţărilor Uniunii Europene, dar şi la nivel mondial. Comerţul internaţional cu bunuri la nivel naţional cunoaşte, de-a lungul timpului, o balanţă negativă, volumul importurilor depăşind pe cel al exporturilor.

Comerţul internaţional cu bunuri la nivel naţional
(mii euro)
2008 1) 2009
iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.2) feb.2) mar.2) apr.2) mai 2) iun.3) 1.I-30.VI 3)
Exporturi FOB 3075727 3251781 2652860 2964025 3245637 2552719 1933961 1920295 2092382 2582789 2147899 2282172 2536981 13562517
Importuri CIF 5167257 5215800 4422789 5422157 5348259 4264385 3437372 2571619 2902726 3194447 3014659 3014351 3205317 17903119
Sold FOB/CIF -2091530 -1964019 -1769929 -2458132 -2102622 -1711666 -1503411 -651324 -810344 -611658 -866760 -732179 -668336 -4340602
Sursa : Buletin statistic luna iulie 2009

La nivelul judeţului Arad volumul exporturilor la sfârşitul lunii mai 2009 a depăşit pe cel al importurilor, înregistrându-se un excedent comercial de 33.261 mii euro.

Comerţul internaţional cu bunuri la nivelul judeţului Arad
(mii euro)
2008 1) 2009
mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.2) feb.2) mar.2) apr. 2) mai 1) 1.I-31.V1)
Total exporturi FOB 129512 135244 137590 100408 126275 124674 107144 71932 88942 94164 102784 97167 96734 479791
Total importuri CIF 125416 132602 127571 98129 132799 130141 104504 78663 83209 86933 93619 92574 90195 446530
Sold FOB/CIF 4096 2642 10019 2279 -6524 -5467 2640 -6731 5733 7231 9165 4593 6539 33261
Sursa : Buletin statistic luna iulie 2009

Excedent mai mare al balanţei comerciale s-a înregistrat la mijloace de transport, maşini, aparate şi echipamente electrice, materii şi articole textile, etc.

Excedent al balanţei pe grupe de produse - judeţul Arad -
Grupe de produse Excedent al balanţei comerciale
mijloace de transport +67143 mii euro
mărfuri şi produse diverse +40798 mii euro
maşini, aparate şi echipamente electrice +33436 mii euro
materii textile şi articole din acestea +15244 mii euro
încălţăminte, umbrele şi articole similare +14412 mii euro
Sursa : Buletin statistic luna iulie 2009
Deficit al balanţei comerciale, la nivelul judeţului, se înregistrează la materii prime din metal, plastic şi cauciuc, piei, blănuri.

Deficit al balanţei pe grupe de produse - judeţul Arad -
Grupe de produse Deficit al balanţei comerciale
metale comune şi articole din acestea -45943 mii euro
materiale plastice, cauciuc -23338 mii euro
la piei crude, piei tăbăcite, blănuri -25149 mii euro
Sursa : Buletin statistic luna iulie 2009
Cea mai mare pondere în structura exporturilor o deţine exportul de maşini, aparate şi echipamente electrice, cu un procent de 31,7%, urmat de mijloacele de transport, cu o pondere de 20,8%.

Ponderea grupelor de produse în structura exporturilor - judeţul Arad -
Grupe de produse %
maşini, aparate şi echipamente electrice 31,7%
mijloace de transport 20,8%
materiile textile şi articole din acestea 15,1%
încălţăminte, pălării, umbrele 4,9%










Comerţ intern. Zone comerciale

Dezvoltarea economică a oraşului a contribuit semnificativ la creşterea veniturilor şi, implicit a nivelului de trai al locuitorilor. Astfel, oraşul a devenit atractiv pentru investiţii în spaţii comerciale, fiind astăzi în funcţiune mai multe complexe comerciale şi supermarket-uri.

Anul 2004 a reprezentat începutul prin deschiderea a două magazine Profi şi unul Billa, în 2005 s-au deschis reprezentanţe Selgros, Praktiker şi Metro, în 2006 s-au deschis câte un magazin Spar şi Artima, în două cartiere mari ale oraşului, în anul 2007 înregistrânduse un adevărat boom în domeniu. Astfel, pe fostul teren de sport ACU, din centrul oraşului, s-a format o zonă comercială în care s-au deschis magazine Plus, Kaufland, Domo, Flanco, Takko, Deichmann şi Staer. Lista a fost completată în 2009 de hipermarketul Real şi de magazinul OBI.

La începutul anului 2008 erau anunţate construcţia a mai multe mallu-ri şi centre comerciale, peste 200.000 de metri pătraţi închiriabili în centre comerciale urmând a fi livraţi la o populaţie de aproape 170.000 de locuitori (adică o medie de peste 1,1 metri pătraţi/locuitor) până în 2012, preconizându-se că numărul acestora va ajunge la 7.

Cinci dintre aceste proiecte sunt poziţionate pe Calea Aurel Vlaicu, stradă care porneşte din Piaţa Gării spre ieşirea din oraş spre Nădlac. Primul centru comercial, Armonia Arad, a fost inaugurat în aprilie 2008, principalii chiriaşi fiind Carrefour şi Bricostore, pe lângă galeria comercială cu aproximativ 80 de magazine.

Celelalte patru proiecte sunt: Atrium Center, AFI Palace, Galleria şi West Gate. Criza din sectorul imobiliar a făcut ca deocamdată AFI Palace şi West Gate să rămână la stadiu de proiect, în timp ce Atrium Center şi Galleria sunt aproape de finalizare, deschiderea lor fiind planificată pentru 2009 şi amânată pentru 2010.

Atrium Center va fi deschis în luna martie a lui 2010 şi se poziţionează drept mall cu aproximativ 30.000 de metri pătraţi închiriabili. Centrul comercial Galleria va avea o suprafaţă închiriabilă de 35.000 de metri pătraţi şi conform ultimelor date furnizate de reprezentanţii GTC România va fi al doilea mall deschis în Arad, tot în 2010.

Deocamdată, tot la fază de proiect au rămas şi complexul “North Gate Park” din nordul oraşului şi centrul comercial „Ice Plaza” poziţionat în sudul oraşului, spre Timişoara.

• Finanţe, bănci şi asigurări

Investiţiile străine directe constituie o sursă esenţială pentru creşterea şi modernizarea economiei, aceasta reflectând-se în special prin dezvoltarea afacerilor existente sau prin iniţierea unor noi afaceri de către companiile străine. O ramură importantă a economiei judeţului o constituie sistemul financiar bancar şi cel de asigurări.

În ciuda crizei financiare care afectează marile grupuri bancare, conducând în unele cazuri chiar la dispariţia unora, pe piaţă continuă să îşi deruleze activitatea un număr semnificativ de bănci româneşti şi străine, cu filialele, sucursale, reprezentanţe şi agenţii deschise pe raza judeţului.

Principalele bănci prezente în Arad, sunt: Banca Comercială Română, ABN AMRO Bank, BRD Societe Generale, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, Intesa San Paolo Bank, Banc Post, Banca Transilvania, UniCredit Ţiriac Bank, Banca Carpatica, MKB Romexterra, Banca Românească, Banca Italo Romena, ING Bank, CEC şi altele.

În judeţul Arad au deschise sucursale majoritatea societăţilor de asigurare, din care amintim: AIG Life, Allianz-Ţiriac, Ardaf, Asiban, Asirom, BCR Asigurări, BT Asigurări, Carpatica Asig, Eureko, FATA Asigurări Agricole, Ing Asigurări de Viaţă, Generali, Omniasig, OTP Garancia, Uniqa, etc. Pe lângă societăţile de asigurări, în acest domeniu îşi desfăşoară activitatea şi societăţi care oferă servicii de brokeraj în domeniul asigurărilor.

• Turismul

Atunci când vine vorba de turism, în cazul judeţului Arad acesta poate fi împărţit în trei categorii: turism de agrement, turism de afaceri şi turism de tranzit.

Turismul de agrement

Judeţul Arad are un potenţial turistic insuficient exploatat, existând numeroase obiective turistice sau culturale situate în localităţi cu potenţial natural şi recreativ – malurile apelor, marginea pădurilor, fonduri de vânătoare, ape geotermale.

Din punct de vedere al destinaţiilor turistice, putem vorbi de:

Turism cultural – istoric
• Cetăţile medievale Şiria sec. XIV, Şoimoş sec XIII şi Dezna sec. XIII
• Cetatea Ineului- sec. XVII
• Bazarul turcesc din Lipova - sec XVII
• Castele de pe Valea Mureşului: Odvoş, Căpâlnaş, Bulci, Bata, Castelul regal de la Săvârşin
• Hanul Birtul Mare din Hălmagiu sf. Sec XVIII
• Monumentul Eroilor de la Păuliş
• Muzeul Viei şi Vinului, Expoziţia Apiculturii- Miniş,
• Muzeul Sever Bocu - Lipova
• Muzeul Ioan Slavici şi Emil Monţia - Şiria
• Muzeul Sabin Drăgoi-Petriş
• Muzeul Adam Muler Guttenbrun- Zăbrani
• Muzeul local Bata şi Buteni
• Expoziţia de caricatură şi de etnografie- Macea
• Tabăra de sculptură Căsoaia

Turism ecologic
• Grădina Botanică de la Macea
• Parcul dendrologic de la Gurahonţ, Odvoş, Căpâlnaş, Bulci, Bata, Săvârşin
• Rezervaţia de laur- Zimbru/comuna Gurahonţ, unica staţiune din ţară unde există în mod spontan
• Păduri seculare de - fag la Archişel/comuna Archiş şi Luncşoara/Hălmăgel
• Gorun la Groşii Noi – Bârzava

Turism montan şi de agrement
• Trasee montane marcate în munţii Zărandului, Codru - Moma şi Bihorului
• Lacul Ghioroc, cu plaje de nisip, unde au loc spectacole de divertisment
• Barajul Tauţ
Turism balnear
Staţiunea Moneasa - ape semitermale recomandate pentru tratamentul bolilor reumatismale, ginecologice, a celor metabolice de nutriţie, a sistemului nervos periferic şi central
Staţiunea Lipova - apele minerale carbogazoase un caracter tămăduitor în bolile cardiovasculare şi reumatice. Folosite ca apă de băut reduc balonarea stomacală şi favorizează digestia. De asemenea sunt recomandate pentru tratarea bolilor hepatobiliare, căilor urinare, tulburărilor endocrine şi afecţiunilor aparatului circulator.
Ştrandurile cu apă geotermală de aproximativ 58 grade Celsius de la Dorobanţi, Curtici, Şofronea, Macea

Turism religios
• Mănăstirea ortodoxă Hodoş Bodrog, comuna Felnac, una dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din România, atestată în anul 1177
• Mănăstirea ortodoxă sârbă, Bezdin, satul Munar, comuna Secusigiu
• Catedrala romano-catolică Sf. Maria Radna, (1756), construită pe locul unei foste biserici ridicată în anul 1520 şi distrusă de către turci în jurul anului 1551. Tot aici se află şi mănăstirea franciscană, construită pe 3 părţi în jurul curţii, având 3 nivele şi pivniţă.
• Biserica ortodoxă din Lipova, atestată documentar din sec al XV-lea, refăcută în stil baroc în sec. al XVIII-lea
• Schitul Feredeu, comuna Şiria, cu izvorul tămăduitor de la care îi provine şi numele
• Biserica Catolică din Vinga, construită în anul 1892, de către comunitatea bulgară din Vinga, stil neogotic
• Biserici de lemn din sec. XVIII, în zona Hălmagiu, Valea Mureşului, poalele Munţilor Codru-Moma

Agroturism
• Pensiuni agroturistice
• Degustări de vin produse în Podgoria Miniş-Măderat la cramele de la: Păuliş, Miniş, Baraţca
• Metode tradiţionale de producere a ţuicii de fructe
• Centrele de olărit de la Târnăviţa, Hălmăgel
• Produse ecologice: brânzeturi din lapte de vacă, oaie sau bivoliţă, produse apicole
• Specialităţi culinare: preparate de carne, întorsuri cu varză, cartofi, sau brânză, coardă cu mac sau cu nucă, cozonaci
• Obiceiuri şi practici tradiţionale: dansuri populare, colindat, călărit, plimbare cu căruţa sau cu sania

Municipiul Arad reprezintă atracţia principală a judeţului Arad datorită patrimoniului său cultural şi istoric. Din punct de vedere arhitectural, oraşul este un adevărat muzeu în aer liber al stilurilor arhitectonice specifice secolelor XVIII, XIX şi XX. Iubitorii de arhitectură pot admira clădiri construite în stil baroc, renascentist, eclectic, clasic, neogotic sau secession. Aradul oferă vizitatorilor monumente istorice şi de artă, spectacole şi concerte, festivaluri şi serbări.

Caracteristicile geografice ale zonei în care este situat Municipiul Arad, au favorizat existenţa unor variate zone de agrement:
- Ştrandul Neptun, amplasat în bucla Mureşului, care este unul dintre cele mai frumoase locuri de agrement de acest gen din ţară. Ştrandul ocupă o suprafaţă
de peste 20 hectare de verdeaţă, incluzând bazine de înot,
terenuri de sport, locuri de joacă pentru copii, cluburi,
discoteci, cabine şi peste 300 de căsuţe tip camping.


- Faleza Mureşului, unde se află Parcul Copiilor şi Parcul Eminescu, Parcul Europa.

- Păduricea, situată în apropierea Pieţei Podgoria. La sfârşitul secolului al XIX-lea, zona verde era mult mai întinsă, lacul natural de aici fiind înconjurat de o mică pădure, reminiscenţă a pădurii Ceala, astăzi starea acesteia este deplorabilă, ca urmare şi a incendiului ce s-a produs de curând.













- Pădurea Ceala, situată la 2 km de marginea vestică a oraşului pe o suprafaţă de 1560 ha, unul din locurile preferate ale arădenilor pentru petrecerea timpului liber. În pădure se află şi un lac natural, Lacul Măltăreţ. Aici a fost amenajat un traseu de biciclete în lungime totală de 12,7 km care poate fi parcurs cu uşurinţă de către oricine şi care parcurge porţiuni de pădure, păşune, malul Mureşului şi un braţ secat al acestuia şi se încheie în acelaşi loc de unde a început. Un loc deosebit de pitoresc este Insula Mureş, situată la marginea sudică a pădurii. Pe insula formată de albia principală a râului Mureş şi de un braţ lateral al acestuia, se află numeroase case de odihnă şi cabane.

- Parcul Reconcilierii Româno – Maghiare – a fost inaugurat la 25 aprilie 2004, În parc au fot amplasate două monumente:

Statuia Libertăţii – opera sculptorului Gyorgy Zala din Budapesta. Statuia principală este o compoziţie care simbolizează libertatea, având în mâna dreaptă o cunună de lauri. În jurul statuii sunt amplasate basoreliefurile celor 13 generali executaţi la 6 octombrie 1849.
Arcul de triumf – conceput de sculptorul bucureştean Ioan Bolborea, simbolizează revoluţia din cele trei ţări române. Sub arc păşesc revoluţionarii, iar pe arc sunt amplasate basoreliefurile fruntaşilor mişcării de la 1848, printre ei aflându-se Nicolae Bălcescu, Avram Iancu şi Mihail Kogălniceanu. Este reprezentat şi momentul reconcilierii dintre Avram Iancu şi Lajos Kossuth.
Acest parc este vizitat de numeroase grupuri de turişti români şi străini, cu preponderenţă maghiari, care doresc să ia parte la o lecţie de istorie.

Dintre atracţiile turistice ale municipiului Arad amintim doar câteva:

- Statuia Sfintei Treimi ridicată în memoria epidemiei de ciumă din anii 1738-1739 este amplasată în faţa Teatrului Ioan Slavici
- Statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, a fost ridicată în anul 1729, imediat după sanctificarea episcopului ceh de către papalitate. Statuia îl reprezintă pe sfânt în straie preoţeşti, cu o bogată ornamentaţie barocă, având în mână o cruce.
- Teatrul Vechi, situat pe str. Gheorghe Lazăr la nr. 3, dăinuie în centrul oraşului de circa 180 de ani. Clădirea reprezintă primul sediu de teatru permanent de pe teritoriul ţării noastre.
- Palatul Cultural, situat în Piaţa George Enescu, reprezintă un impozant monument arhitectonic. Faţada, în stil neoclasic, este ornamentată cu un fronton sprijinit de masive coloane în stil corintic, iar deasupra lui străjuieşte un turn masiv. Aripile laterale sunt dominate de elemente ale stilului renaşterii italiene, iar în partea dinspre parc întâlnim elemente de inspiraţie gotică. Urcând scările monumentale, vizitatorul intră într-un frumos hol lucrat în marmora de Moneasa şi de aici are acces în magnifica sală de concerte.
- Teatrul Clasic Ioan Slavici situat pe B-dul Revoluţiei nr.103 a fost inaugurat în anul 1874. Edificiul a fost realizat în stil neoclasic, cu trei nivele, cu intrarea principală în axul bulevardului şi marcată de o coloană ce susţine un fronton. În anul 1959, teatrul a fost refăcut în întregime, ca urmare a unui devastator incendiu. În 1967, în interiorul teatrului, a fost amenajată o mică sală de spectacole, cunoscută de toţi arădenii sub numele de sala „Studio”.
- Cetatea Aradului a fost ridicată din ordinul împărătesei Austriei Maria Terezia(1763 – 1783). Cele şase porţi ale cetăţii au bolta barocă. În mijlocul cetăţii, închizând latura platoului de adunare (Apelplatz) se află fosta biserică şi mănăstire franciscană, ridicată în 1781 în stil baroc. Din 1919, în cetate, se află o unitate a armatei române, în cazarmă existând şi un muzeu al regimentului.
- Palatul Administrativ domină Bulevardul Revoluţiei. Turnul înalt de 54 m aminteşte de primăriile flamande. La ornamentaţie se pot descoperi multe elemente renascentiste din Flandra. Inaugurarea clădirii a avut loc în anul 1877, în anul următor fiind adus, din Elveţia, orologiul ce funcţionează şi astăzi.
- Turnul de Apă situat pe strada Turnului (Ceaikovski) a fost construit în 1896. Turnul, de 38 m înălţime, ridicat în vecinătatea cazărmii pompierilor, a fost cea mai înaltă clădire a oraşului. A funcţionat până în anul 1956. Din 1990 turnul este în proprietate particulară, găzduind o expoziţie permanentă a apei, precum şi multe expoziţii de artă sau tematice.
- Casa cu Lacăt şi Însemnele Calfelor (str. Tribunul Dobra, nr. 7) Breslele arădene şi-au construit o serie de clădiri care, prin arhitectura lor, au dominat centrul oraşului în perioada respectivă. Clădirea a fost construită în anul 1815, apoi renovată în anul 1851, dată înscrisă deasupra porţii. "Casa cu lacăt" de la Arad este legată şi de evenimentele revoluţionare din anii 1848-1849. Această casă a fost, într-o vreme, reşedinţa poliţiei secrete imperiale austriece, iar în pivniţa casei au foşti închişi numeroşi revoluţionari.
- Preparandia din Arad (str. Preparandiei nr. 13) a fost prima instituţie şcolară din întreg arealul românesc şi între primele din Europa. Înfiinţarea la Arad, în anul 1812, a celei dintâi şcoli în limba română pentru pregătirea învăţătorilor şi a preoţilor (până în 1822 când se va înfiinţa seminarul teologic român), a însemnat ridicarea Aradului la statutul de centru cultural al zonei.
- Biserica Ortodoxă Sârbă „Sfântul Petru şi Pavel” (Piaţa Sârbească, nr. 1) a fost construită între anii 1699-1702. Este cea mai veche clădire din municipiul Arad. Pilaştri cu capiteluri în volute pe deasupra intrării precum şi ornamentaţia turnului dau un aspect baroc întregii clădiri. În biserică sunt păstrate cele mai vechi steaguri ale breslelor.
- Catedrala Romano - Catolică (B-dul Revoluţiei, nr.96) a fost construită între anii 1902-1904, în stil renascentist. Construcţia impresionează prin monumentalitatea coloanelor. Intrarea principală a catedralei este boltită, deasupra ei aflându-se frontispiciul semicircular adâncit ce adăposteşte „Pieta” – o copie după sculptura lui Michelangelo de la Catedrala „San Pietro” din Roma.
- Catedrala Sfânta Treime, situată în locul unde se intersectează patru artere mari de circulaţie: spre Nădlac, Oradea, Deva şi Timişoara, este o construcţie monumentală, în stil bizantin, în formă de cruce, având o lungime de 61 m, o lăţime de 35 m la abside şi 25 m la intrare, înălţime 61 m. Poate adăposti peste 4.000 de credincioşi la slujbă.
- Mănăstirea ortodoxă Sf. Simeon Stâlpnicul (Gai) este o remarcabilă realizare a barocului eclesiastic provincial, slujind ca şi conac de vară episcopal. În curtea mănăstirii se află monumentul istoric Biserica de lemn „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, datată între anii 1745-1754.

Turismul de afaceri

Acest tip de turism include team-building-uri, călătorii de afaceri, participări la programe de training, conferinţe, expoziţii şi este cea mai solidă ramură a turismului din România. O dovedesc veniturile hotelurilor din mediul urban, care confirmă faptul că ponderea turismului de afaceri în totalul încasărilor se situează la un nivel între 65 şi 85%.

Tendinţa de creştere pe acest segment a început să se facă simţită din 1997-1998, şi s-a accentuat după anul 2000, evoluţia ascendentă evidenţiindu-se mai ales după 2004. În ultimii ani, odată cu intrarea pe piaţa românească a companiilor străine, numărul celor care vin în ţara noastră în interes de afaceri a crescut. În urma acestui fenomen au avut de câştigat în principal marile oraşe.

Pachetele de servicii oferite de organizatori conţin, pe lângă servicii de cazare la standarde superioare, şi închirierea de săli de conferinţă complet echipate, servicii de secretariat, de traducere simultană, sunt organizate vizite pentru participanţi, programe de divertisment şi mese festive.

Pe lângă oferta unităţilor hoteliere, municipiul Arad dispune de la începutul anului 2009 de un imobil de spaţii de birouri clasa A internaţional. Waterhouse este totodată şi un important centru internaţional de conferinţe şi întâlniri de afaceri, oferind spaţii de reuniuni ce corespund atât necesităţilor clienţilor corporate cât şi celor ce aniversează un eveniment special.

Sala de conferinţe poate găzdui 150-200 de participanţi şi este dotată cu tehnologie audio-video de ultimă oră, instalaţie de traducere simultană, sala dispune de lumină naturală şi aer conditionat, oferind confortul şi logistica necesară organizării profesioniste de evenimente.
Pentru cursuri, traininguri, workshop-uri, seminarii sau evenimente sociale şi mondene mai restrânse, Centrul European de Afaceri Waterhouse dispune de două săli de capacitate mai mică, de 15, respectiv 50 de locuri.

O altă structură destinată organizării de târguri – expoziţii şi evenimente business este Complexul Expo Arad Internaţional, investiţie a CCIA Arad, fiind singurul proiectat şi construit în acest scop dedicat în ultimii 60 de ani în România.

Complexul este alcătuit din două pavilioane cu o suprafaţă interioară de 3000 mp, primul fiind inaugurat în anul 2002 iar al doilea în decembrie 2005.

EXPO ARAD INTERNAŢIONAL organizează târguri şi expoziţii în România şi străinătate. Serviciile oferite sunt: proiectarea şi construcţia standurilor personalizate pentru participarea firmelor româneşti la târguri interne şi
internaţionale, închirieri de spaţii pentru evenimente de firmă, inaugurări, lansări de firmă şi produse, prezentări de firme şi produse, adunări generale, jubilee, aniversări, congrese, seminarii, conferinţe, recepţii, cocktail-uri, gale, evenimente politice, religioase şi cultural-artistice, concerte, spectacole, întreceri sportive,
parcuri mobile de distracţii, acţiuni de divertisment şi petrecere a timpului liber (jocuri şi competiţii), activităţi distractive, nunţi, botezuri.

Complexul dispune de două săli de conferinţă de 160 de locuri şi una de 60 de locuri dotate cu acces internet, videoproiector, PC, sonorizare, sistem de traducere simultană. De asemenea sunt oferite servicii de restaurant şi bar în cele două locaţii de 120 respectiv 36 de locuri.

Turismul de tranzit

Încă din vechime, oraşul Arad era locul unde se intersectau importante artere de circulaţie, fapt ce a favorizat tranzitarea acestuia de numeroşi călători.

În prezent, în special datorită apropierii de frontiera de vest a României, există de asemenea un important aflux de persoane care au diferite alte destinaţii finale. "Oraşul de pe Mureş" devine astfel o adevărată poartă de intrare în ţară, un prim loc de popas unde turiştii pot lua contact cu valorile culturale - istorice din România.

După cum se observă, în diagramele de mai jos ce reprezintă numărul sosirilor, atât la nivel de ţară cât şi la nivel de judeţ s-a înregistrat acelaşi trend,respectiv o scădere treptată la sfârşitul anului 2008, anul 2009 debutând cu uşoară creştere treptată.





Această materializare a potenţialului infrastructurii turistice a judeţului se face simţită şi prin indicele de utilizare a locurilor de cazare, manifestând şi acesta o uşoară revenire spre sfârşitul anului 2009, după un debut extrem de nefavorabil.



Indicele de utilizare a locurilor de cazare
%
2008 2009
iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. Mai iun. iul.
Total judeţ ARAD 39,6 40,5 33,2 32,4 29,5 24,2 16,9 20,8 23,6 21,4 26,7 32,6 36,9
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică ARAD




Infrastructura turistică

La nivel de municipiu, situaţia infrastructurii turistice se prezintă după cum urmează:

Unităţi de cazare Număr
Moteluri 2
Hoteluri 13
Campinguri 1
Bungalouri 6
Unităţi tip căsuţă 2
Pensiuni turistice urbane 17
Vile turistice 1
Total 42
Locuri în unităţi de cazare Număr
Locuri în hoteluri 1303
Locuri în campinguri 160
Locuri în vile turistice 14
Locuri în moteluri 84
Locuri în bungalouri 24
Locuri în tip căsuţă 255
Locuri în pensiuni turistice urbane 375
Total 2215














Există de asemenea şi o gamă largă de servicii de susţinere a turismului: agenţii de turism, săli de conferinţe şi simpozioane, servicii bancare, case de schimb valutar, aeroport, gări şi autogări, benzinării, servicii de închirieri autoturisme.

Ca o concluzie se poate remarca că judeţul Arad deţine un potenţial important pentru dezvoltarea turismului de nişă la nivel local (turism balnear, agroturism, turism de afaceri) dar pentru aceasta se impune o dezvoltare corespunzătoare a infrastructurii necesare.

1.2.1.5.Economie bazată pe investiţii străine
Investiţiile străine au un rol decisiv în relansarea economiei ţărilor în tranziţie. Considerând România o posibilă locaţie pentru dezvoltarea afacerilor lor, investitorii străini privesc îndeaproape avantajele oferite de ţara noastră pentru stimularea atragerii investiţiilor străine directe: avantaje oferite de piaţă şi poziţia geografică, datorate resurselor, politice, rezultate din relaţiile internaţionale, economice, sociale, legislative şi alte avantaje cum ar fi de exemplu infrastructura aflată într-un proces continuu de modernizare, infrstructura industrială puternic dezvoltată, reţele de telefonie mobilă bine dezvoltate, etc.

Atracţia exercitată de România asupra investitorilor străini este reflectată în trendul crescător al investiţiilor străine directe.

Evoluţia investiţiile străine directe atrase de România
Milioane EURO
Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Valoare ISD 1946 5183 5213 9059 7250 9084
Sursa: Banca Naţională a României, Balanţa de plăţi

Cu toate că anul 2009 este un an de criză, se observă că trendul crescător se menţine şi la nivelul primelor cinci luni ale acestuia.

Investiţiile străine directe atrase de România în anul 2009
Milioane EURO
Luna Ian Feb Mar Apr Mai
Stoc 912 1374 1456 2055 2475
Flux lunar 912 462 82 599 420
Sursa: Banca Naţională a României, Balanţa de plăţi

Pentru investitorii străini Regiunea Vest s-a reliefat ca un spaţiu investiţional promiţător, unde oportunităţile pot fi valorificate într-un mediu de afaceri modern şi civilizat. Astfel, plecând de la un set de circumstanţe favorabile şi clădind pe o impresionantă tradiţie industrială, în perioada post-comunistă Regiunea Vest a înregistrat o creştere economică constantă, superioară mediei româneşti şi a reuşit să atragă un volum impresionant de investiţii străine, orientate către sectoare economice dintre cele mai diverse.

Dinamica economică a Regiunii Vest este rezultatul unui întreg complex de factori, dintre care cei mai importanţi ar fi nivelul superior de calificare a forţei de muncă, mentalitatea cosmopolită şi multilingvismul care caracterizează un important segment din populaţia regiunii, proximitatea faţă de pieţele occidentale şi importantele resurse naturale existente în regiune, tradiţia industrială a Banatului, infrastructura educaţională şi de cercetare.

Investiţiile străine directe în Regiunea Vest au fost orientate în funcţie de accesibilitatea şi potenţialul zonelor, precum şi de mentalitatea oamenilor de afaceri şi de tradiţia în domeniul respectiv, majoritatea fiind concentrate în judeţele Timiş şi Arad.

Investiţiile străine directe în Regiunea Vest, 2007

Sursa : site-ul oficial al Regiunii de Vest


Zonele industriale s-au dovedit a fi adevărate baze de dezvolare a potenţialului economic din judeţul Arad. Fără facilităţi fiscale, dar prietenos, Aradul a reuşit să înlocuiască cu investiţii noi vechea industrie care s-a dovedit ineficientă. Aradul a fost primul oraş care vindea teren unui investitor străin. În câţiva ani, oraşul era ocupat de mici şi mari capitalişti.

Ocupat nu este o figură de stil. În 1998, Leoni Wiring Systems (producător de cabluri pentru industria auto) cumpără primii 40.000 mp din viitoarea Zonă Industrială Vest. Au urmat rapid alţi 25 de investitori care au epuizat cele 150 de hectare ale Zonei.

Nume cunoscute precum Leoni Wiring System, Euroimobiliare, NDB Logistica, Takata Petri, Safilar, Anton Industries, General Beton, Lackner and Schwartz, Yazaki Component Technology şi Woodcote au ales această zonă industrială, mai ales pentru că lucrările de infrastructură au fost finalizate, iar în 2005 a fost dată în folosinţă şi linia de tramvai care leagă zona de centrul oraşului.

În anul 2002, Primăria deschide o nouă Zonă industrială, Micălaca Est, pe 20 de hectare, unde se instalează alţi şaisprezece investitori.

Tot din domeniul privat al Consiliului Local, sunt pregătite în anul 2004 alte două zone industriale: Zona Industrială Sud (Zădăreni) pe o suprafaţă de 150 de hectare, care în prezent nu este ocupată la capacitate maximă şi Zona Industrială Nord pe o suprafaţă de 110 hectare care momentan a rămas doar la faza de proiect.

În municipiul Arad s-a dezvoltat şi un parc industrial privat, Parcul Industrial UTA, înfiinţat în 2005 şi localizat în centrul municipiului Arad, pe spaţiul fostei întreprinderi textile UTA. Suprafaţa parcului este de 17 hectare şi până în 2011 se prevede că în parc vor opera 100 de companii, totalizând cca. 4000 – 4200 de locuri de muncă.

După succesul înregistrat de prima dezvoltare imobiliară, Parcul Industrial UTA, Grupul Codlea Arad a început investiţia în Parcul Industrial UTA2 cu o suprafaţă totală de 14,6 ha, amplasat la şoseaua de centură în partea de Nord a municipiului Arad.

O dată "asediat" Aradul prin exploatarea zonei industriale din proximitatea acestuia, ofensiva grupurilor de investitori se mută în judeţ, existând o preocupare continuă a oraşelor mai mici din judeţ pentru dezvoltarea unor astfel de zone.

Astfel, putem menţiona aici oraşe precum, Ineu, Săntana,Chişineu-Criş şi Pecica.

Oraşul Pecica a avut o iniţiativă unică în România, prin proiectul ce conţine patru componente: incubator de afaceri finanţat de UE, centru de formare profesională, terminal de TIR-uri şi nu în ultimul rând zona industrială.

Zona industrială Pecica dezvoltată cu firme italiene, lângă graniţa româno-maghiară pe 18 hectare are drept scop atragerea forţei de muncă din Ungaria.


La Chişineu Criş există trei zone industriale ca urmare a celor 19 investiţii străine. Recent, Alcoa Fujikura a cumpărat 10 hectare, pentru hale de producţie profile din aluminiu, ce va inghiţi circa 3.500 de angajaţi, cam cât forţa de muncă a micului oraş. Pe lîngă acestea, italienii de la Modus SRL au deschis un parc industrial, cu 18 parcele de până la 4 hectare, unde se găsesc hale la cheie care au deja clienţi.


Aradul poate fi considerat un exemplu al atragerii de investiţii străine directe cu ajutorul zonelor industriale, aici găsindu-şi loc afaceri din diverse domenii. Rezultatele atragerii investiţiilor străine a făcut ca rata şomajului să scadă în zece ani de la 12% la 5%.







1.2.1.6. Situaţia forţei de muncă pe sectoare de activitate
Printre punctele de atractivitate ale judeţului se numără şi forţa de muncă calificată, factor decisiv în atragerea investiţiilor străine.

După 1990, odată cu restructurarea vechilor întreprinderi şi reducerea locurilor de muncă, numărul salariaţilor a scăzut în mod dramatic. După anul 2000 economia României a cunoscut un proces de dezvoltare continuă, ceea ce a determinat şi o creştere a numărului populaţiei active, ajungând în judeţul Arad, în anul 2008, la un număr de 131410 de persoane.

În prezent, dată fiind conjunctura defavorabilă cauzată de criza economică mondială, tot mai multe societăţi îşi reduc sau îşi reorganizează activitatea, ceea ce duce la disponibilizări în rândul personalului angajat.


Numărul mediu al salariaţilor, pe activităţi ale economiei în judeţul Arad
număr
Actvitatea 1991 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total economie 158491 140448 107657 108125 109150 111786 113172 115696 119782 120358
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 24041 22861 7710 5295 4406 4205 4343 4810 4446 3942
Pescuit şi piscicultură 115 230 49 31 69 53 44 43 41 33
Industrie –total-, din care: 67968 44767 38514 45632 46479 48567 49152 53437 54765 54959
Industrie extractivă 1988 3354 2144 2094 1891 1786 1615 2072 1599 1254
Industrie
prelucrătoare 63533 38745 33480 40612 41048 43983 45347 48501 50429 51034
Energie electrică şi
termică, gaze şi apă 2447 2668 2890 2926 3540 2798 2190 2864 2737 2671
Construcţii 6786 7974 10092 6800 6372 6551 7578 5622 5563 6191
Comerţ 12438 24070 14444 15414 14489 15409 15776 15425 17220 16771
Hoteluri şi restaurante 3495 4045 3252 2109 2859 2213 1941 2059 2232 2416
Transport, depozitare şi comunicaţii 15157 10468 8674 8827 9822 10067 8430 8635 8727 8273
Intermedieri financiare 785 1465 1497 1492 1498 1342 1363 1592 1578 1913
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 4626 1697 3242 2848 3465 3661 5669 5195 5915 5866
Administraţie publică şi apărare 2159 3180 3592 3543 3593 3530 3533 3914 4080 4402
Învăţământ 8524 8127 8054 7561 7495 7426 7313 7447 7172 7625
Sănătate şi asistenţă socială 7008 7498 5998 6057 6517 6706 6057 5573 6017 5897
Celelalte activităţi ale economiei naţionale 5389 4066 2539 1973 2086 2056 1973 1944 2026 2070
Sursa: Institutul Judeţean de Statistică Arad - Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă
Astfel, efectivul de salariaţi a scăzut în mod constant, pe tot parcursul anului 2009, ajungând la sfârşitul lunii iulie la 125.870 persoane.


Efectivul salariaţilor - la sfârşitul perioadei

Nr.persoane
2008 2009
iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul.
Total
Jud. Arad 133801 133694 133837 133596 132739 131410 131362 130239 129280 128509 127645 126810 125870

Sursa : Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Cea mai mare concentrare de salariaţi din judeţ se află în municipiul Arad care, datorită dezvoltării sale economice, poate oferi oportunităţi populaţiei active din judeţ.

Potrivit datelor statistice, din numărul total de salariaţi din judeţ, o pondere de 66,4% se găseşte în municipiul Arad, iar din numărul total de salariaţi din judeţul Arad, 45,6% lucrează în industrie.


Efectivul salariaţilor din judeţul şi din municiul Arad -anul 2007-


Ramura economică Număr mediu de salariaţi % municipiu/judeţ
Judeţul Arad
Industria 54959
Total 120358
% industrie/total 45,6%
Municipiul Arad
Industria 37599 68,4%
Total 79983 66,4%
% industrie/total 47%













Sursa: : INS Arad, Fişa localităţii Arad


Un alt aspect caracteristic al forţei de muncă din judeţ este legat de concentrarea acesteia în sectorul industriei şi al serviciilor. Astfel, în anul 2007, la nivelul municipiului Arad ponderea numărului de salariaţi din industrie reprezenta 47%, urmat de salariaţii din comerţ, cu o pondere de 14,3%.



Numărul salariaţilor din municipiul Arad, pe ramuri economice- anul 2007-

Ramura economică Număr mediu de salariaţi
Total 79983
agricultură 815
industrie - total 37599
industria extractivă 432
industria prelucratoare 35004
energie electrică şi term, gaze şi apă 2163
construcţii 5397
comerţ 11452
transp şi postă 6856
financiare, bancare şi de asigurări 1476
administratie publică 2683
învăţământ 3716
sănătate şi asistenţă socială 4505
Sursa : INS Arad, Fişa localităţi

Cea mai mică pondere, de 1,02% este reprezentată de salariaţii din agricultură, urmată de învăţământ, cu o pondere de 2,7% din numărul mediu de salariaţi şi de administraţia publică, cu o pondere de 3,35%.


Migraţia spre regiuni dezvoltate din punct de vedere economic este o caracteristică a forţei de muncă. Astfel se explică concentrarea populaţiei active în mediul urban, pe tot teritoriul ţării. Comparativ cu polii de dezvoltare urbană, municipiul Arad prezintă cea mai mare concentrare de salariaţi din judeţ, faţă de municipiul Deva, cu cea mai mică pondere a numărului de salariaţi din totalul salariaţilor din judeţ. Acest lucru se explică prin faptul că, faţă de judeţul Arad, cu un singur oraş mai mare, dezvoltat din punct de vedere economic şi social, judeţul Hunedoara cuprinde, pe lângă municipiul Deva şi municipiul Hunedoara şi oraşele din Valea Jiului.

Numărul de salariaţi al oraşelor corespunzătoare polilor de dezvoltare urbană -2007-
Municipiul Salariaţi
nr. mediu municipii Salariaţi
nr. mediu judeţ Raport salariaţi municipiu/judeţ
Oradea 95288 152400 62,52%
Arad 79983 119800 66,76%
Sibiu 68951 109500 62,97%
Baia Mare 58292 93000 62,68%
Satu Mare 47563 72900 65,24%
Deva 35144 122800 28,62%








Sursa: INS, Anuarul Statistic al României pe anul 2007

1.2.2 Accesibilitate
Judeţul Arad este un important nod rutier şi de cale ferată, făcând legătura între estul şi vestul Europei şi nordul şi sudul României.

Cele mai apropiate puncte ale judeţului Arad cu frontiera maghiară se află:
- pe cale rutieră: Turnu – 17 km,
Nădlac (cel mai dezvoltat punct de frontieră din România) – 46km,
Vărşand – 65 km
- pe calea ferată: Curtici – 17 km
- pe cale aeriană: Aeroportul Internaţional Arad şi Terminalul Cargo Arad.


Căi rutiere

Municipiul Arad este străbătut de drumul european E68/60 (DN7) care face legătura cu graniţa cu Ungaria şi de drumul european E671(DN 9 – DN79) care traversează municipiul Arad pornind dinspre sud - Timişoara - spre nord - Oradea.

Judeţul Arad dispune de o reţea de drumuri publice ce însumează 2240 km, iar cea a drumurilor naţionale, 405 km.



Reţeaua de drumuri de rang European

Căi ferate

Căile ferate au pătruns în vechile provincii istorice ale României de astăzi pentru prima data în Banat (1854), apoi în Dobrogea (1860), Transilvania (1868), Muntenia (1869), Moldova şi Bucovina (1869) şi Oltenia (1875).


Reţeaua feroviară română

În 1857 se finalizează construcţia liniei Szeged-Jimbolia-Timişoara (114 km) iar în 1858 linia Timişoara - Stamora-Moravita-Jasenovo (94 km). Tot în Banat s-au mai construit în perioada 1870-
1878 liniile Valcani - Periam, Arad - Timişoara, Voiteg - Bocşa Vasiova, Timişoara - Caransebeş, Caransebeş-Orşova, iar în perioada 1895-1898 liniile Timişoara - Sânnicolaul Mare, Timişoara -Buziaş, Timişoara - Radna, Timişoara - Cruceni, Gătaia - Lugoj, Lugoj - Ilia, ajungandu-se astfel ca reţeaua feroviară din Banat să aibă cea mai mare densitate din ţara.

În 2006, liniile de cale ferată în exploatare la nivelul Regiunii Vest este de 1904 km, din totalul de 10789 km la nivelul întregii ţări, iar densitatea liniilor pe km2 de teritoriu este de 59,4, cu 31% peste densitatea liniilor de cale ferată pe ţară.

În cadrul regiunii din care face parte, judeţul Arad ocupă locul 2 după judeţul Timiş în ceea ce priveşte densitatea liniilor de cale ferată. Municipiul Arad, împreună cu oraşul Curtici reprezintă noduri importante de cale ferată datorită poziţiei geografice ocupate. Aici se desfăşoară un important trafic de marfă şi de călători, oraşul Curtici reprezentând poarta de intrare în România a trenurilor care vin din ţările europene.

Liniile de cale ferată în exploatare - 2006

Municipiul Regiunea de dezvoltare Total din care electrificate densitatea liniilor pe 1000 km² teritoriu
România 10.789 3965 45,3
Regiunea Vest 1.904 658 59,4
Arad Judeţul Arad 470 168 60,6
Reşiţa Judeţul Caraş Severin 341 150 40,0
Deva Judeţul Hunedoara 289 220 40,9
Timişoara Judeţul Timiş 795 113 91,4
Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Căi aeriene

Aeroportul Internaţional Arad are una dintre cele mai bune piste de aterizare/decolare din beton şi un sistem modern de balizaj. Avantajul unei bune accesibilităţi este evident, dat fiind localizarea acestuia la o distanţă de 4 km vest faţă de centrul oraşului, 250 km de Budapesta şi 200 km de Belgrad, iar în apropierea frontierei cu Ungaria, la 20 km de cel mai apropiat punct rutier de trecere a frontierei (Turnu) şi de cel mai apropiat punct feroviar de trecere a frontierei (Curtici).


Aeroportul Internaţional Arad
De pe aeroport decolează aeronave cu destinaţia Verona (Italia), Valencia (Spania) şi Bucureşti.

Terminalul Cargo de pe Aeroportul Arad, componenta majora a aeroportului, este localizat lângă ZONA LIBERĂ ARAD-CURTICI – PLATFORMA ARAD, reprezentând cea de a doua locaţie a Zonei Libere Curtici, special construit pentru transportul de mărfuri dinspre vestul Europei şi Orientul Mijlociu.

Amplasamentul permite accesul facil al agenţilor economici din zonele apropiate, în special din judeţele Arad, Bihor, Alba şi Hunedoara din România şi respectiv judeţele Békés şi Csongrád din Ungaria, la categoria de transport marfă.

Terminalul permite preluarea traficului de marfă pe cale aeriană, cu toate facilităţile de desfăşurare a transportului de marfă prin utilizarea platformelor de operare - staţionare aeronave tip CARGO. Platforma de operare aeronave este de 16.020 m2, care oferă posibilitatea de staţionare concomitent a 3 aeronave, iar aerogara are o suprafaţă de 2.700 m2. Capacitatea proiectată la depozitare (sosire-plecare) este de 300 to/zi, iar capacitatea de trafic (sosire-plecare) de 50 to/oră.

Principalele fluxuri

1. Fluxuri de tranzit

Municipiul Arad este un nod rutier important, fiind poarta vestică de intrare în ţară. Este traversat de drumul european E68 (DN7), care intră în ţară dinspre Ungaria (Szeged) pe la punctul de frontieră Nădlac şi face legătura, prin Arad, cu centrul ţării (Sibiu, Braşov), apoi cu Bucureşti şi drumul european E671 (DN69, DN79) care trece de la nord la sud, prin Arad şi Timişoara.

Municipiul Arad este străbătut de traseele de tranzit nord - sud (Oradea – Timişoara) şi est – vest (Nădlac – Deva), trasee care se intersectează în cea mai aglomerată intersecţie a oraşului, Piaţa Podgoria.

Traseul de tranzit nord – sud, adică Oradea – Timişoara, traversează cartierul Grădişte, centrul oraşului şi cartierul Aradul Nou. Accesul în centru dinspre Oradea se face peste pasajul rutier Grădişte, situat pe strada Petru Rareş, pasaj care traversează un pachet de linii CF din zona gării Arad şi strada Bihorului. În partea de sud, accesul către ieşirea spre Timişoara din zona centrală se realizează prin Piaţa Romană, Calea Romanilor, Podul Traian şi cartierul Aradul Nou.

Pe traseul de tranzit est – vest, adică Nădlac – Deva, accesul dinspre Nădlac în oraş se face pe Calea Aurel Vlaicu, prin intersecţia Podgoria şi traversează pasajul rutier Micălaca care asigură accesul către DN7 pe relaţia Deva, prin traversarea liniilor de cale ferată şi tramvai. Acest pasaj rutier asigură inclusiv legătura între zona centrală a municipiului Arad şi zona Micălaca, respectiv DN7.

2. Fluxuri interne

Pe lângă fluxurile de tranzit menţionate, municipiul Arad este străbătut de fluxurile interne de trafic rutier care fac legătura între principalele cartiere ale oraşului, respectiv: Gai, Sălcuţa, Bujac, Şega, Ion G. Duca, Grădişte, Poştei, Cadaş, Pârneava, Faleza Sud, Drăgăşani, Centru, Micălaca, Zona 300, Subcetate, Aradul Nou, Mureşel, Sânnicolau Mic.


Harta principalelor fluxuri interne din oraşului Arad

Gestionarea acestora din urmă este îngreunată de faptul că pe unele tronsoane de drum se suprapun cu fluxurile de tranzit, cauzând blocaje rutiere. Apariţia acestor blocaje este cauzată de numărul prea mare de vehicule, de capacitatea insuficientă a drumurilor de a prelua traficul dar şi de gradul de deteriorare al acestora.

Ca măsură de decongestionare a traficului şi de reducere a poluării se impune reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere, astfel încât aceasta să corespundă standardelor europene.



1.2.3 Dezvoltare edilitară

Investiţiile reprezintă principalul motor al dezvoltării economice. Nevoia de realizare a unor investiţii se resimte acut, atât la nivel naţional cât şi la nivel local, în domenii precum construcţia de drumuri, de reţelele de utilităţi, de locuinţe şi mediu.


1.2.3.1. Locuinţe
Dacă în perioada 1976-1985 în judeţul Arad au fost construite cele mai multe locuinţe din fonduri publice, după 1990 ritmul construcţiei de locuinţe a scăzut, existând ani în care din fonduri publice nu s-a finalizat construcţia nici unei locuinţe.

Locuinţe terminate la nivel de judeţ

Periada /
Anul Total număr locuinţe Din fondurile publice Din fondul populaţiei (construite cu forţe proprii şi fonduri private)
-locuinţe-
1950-1965 41342 3825 37517
1966-1970 10813 3907 6906
1971-1975 13989 8933 5056
1976-1980 14268 12204 2064
1981-1985 14411 13425 986
1986-1990 6095 5819 276
1950-1990 100918 48113 52805
1991 375 344 31
1992 571 476 95
1993 419 291 128
1994 423 155 268
1995 347 188 159
1996 207 58 149
1997 209 63 146
1998 189 48 141
1999 356 55 301
2000 255 - 255
2001 287 9 287
2002 405 48 360
2003 425 96 329
2004 225 - 225
2005 307 - 300
2006 344 48 296
2007 1029 - 1029
Sursa: Anuar Statistic Judeţean 2007-2008

După 1990 şi-au făcut apariţia companii private care au dezvoltat proiecte imobiliare de vile şi apartamente. În anul 2004 a fost pornit şi finalizat primul proiect imobiliar de amploare din Arad, ansamblul de vile Axa, dezvoltat de Bermo Group SA Arad.

Cel mai mare proiect rezidenţial dezvoltat în municipiul Arad este RED 1 UTA. Acest proiect cuprinde 16 blocuri cu 1500 de apartamente, situat în centrul oraşului, în zona UTA pe strada Poetului 1/c. Proiectul are ca termen de finalizare anul 2009, în acest moment fiind vândute aproape 800 de apartamente.

Investiţiile realizate în judeţ în domeniul construcţiilor de locuinţe sunt concentrate în mare parte în municipiului Arad. În anul 2007, din numărul total de locuinţe finalizate, 80% erau în municipiul Arad.

Locuinţe terminate în 2007 număr
Judeţ 1.029
Municipiu 822
% municipiu/judeţ 79,8%
Locuinţe existente la nivel de municipiu în 2007 73.175

Sursa: Anuar StatisticJudeţean 2007-2008, Fişa localităţii Arad 2007

Considerând ca şi criteriu mărimea suprafeţelor locuibile, la nivelul anului 2002, judeţul Arad ocupa locul I pe ţară, cu o suprafaţă medie locuibilă de 16,9 mp/persoană

În ceea ce priveşte asigurarea cu utilităţi, potrivit datelor furnizate de Anuarul Statistic Judeţean 2007-2008, în anul 2002 se poate observa că din numărul total al locuinţelor 98% sunt alimentate cu energie electrică, 30% au încălzire centrală, iar 58% sunt racordate la reţeaua de apă.

Numărul locuinţelor dotate cu principalele utilităţi
(conform datelor furnizate de recensămintele din ianuarie 1992 şi martie 2002)

7 ianuarie
1992 18 martie
2002 1992 faţă de
Date absolute 2002
în %
Numărul locuinţelor 177.375 185.728 8353 104,7
Locuinţe dispunând de:
- instal.de alimentare cu apă în loc. 89.203 107.833 18630 120,9
% din total locuinţe 50,3 58,0 - -
- instalaţie electrică 174.356 182.490 8134 104,7
% din total locuinţe 98,3 98,2 - -
- termoficare sau centrală termică 50771 5662 5854 111,5
% din total locuinţe 28,6 30,5 - -

Sursa: Anuar Statistic Judeţean 2007-2008
1.2.3.2. Drumuri, căi ferate
Reţele de drumuri

Deşi Regiunea Vest ocupă locul doi după Regiunea Bucureşti-Ilfov în ierarhia regiunilor care au cea mai mare contribuţie la produsul intern brut, investiţiile publice în infrastructura de transport în comparaţie cu celelalte regiuni, au fost mult mai reduse. Din acest motiv reţelele de drumuri publice din judeţ, faţă de alte regiuni ale României, sunt mai puţin extinse.

Excluzând Regiunea Bucureşti-Ilfov, la nivelul anului 2007 Regiunea Vest, cu o reţea de drumuri publice de 10311 km, ocupă ultimul loc în ierarhie. Pe primul loc, cu cea mai lungă reţea de drumuri, se află Regiunea Nord-Est, iar Regiunea Sud-Muntenia conduce în ierarhia regiunilor cu cea mai lungă reţea de drumuri publice modernizate.

Lungimea drumurilor publice pe regiuni de dezvoltare – 2007


Sursa: Anuar statistic al României 2008

În ceea ce priveşte situaţia drumurilor în judeţele din Regiunea Vest, judeţul Arad ocupă locul I în ierarhie după procentul drumurilor naţionale modernizate dar se află la coada clasamentului dacă ne raportăm la străzile orăşeneşti modernizate.

Situaţia reţelei de drumuri în cadrul judeţelor Regiunii Vest

Anul 2007 Lungime (km) Lungime modernizate(km) % modernizare
SO DP DN SO DP DN SO DP DN
România 26.168 80.893 16.118 15.757 22.042 16.118 60.2% 27.2% 100.0%
Regiunea Vest 3.104 10.311 1.892 2.009 2.805 1.782 64.7% 27.2% 94.2%
Arad 831 2.240 405 453 529 392 54,5% 23.6% 96.8%
Timiş 906 2.911 544 616 711 495 67,9% 24.4% 91.0%
Hunedoara 918 3.216 383 591 732 356 64.4% 22.8% 93.0%
Caraş Severin 449 1.944 560 349 833 356 77,7% 42.8% 63.6%
SO – străzi orăşeneşti; DP – drumuri public; DN – drumuri naţionale
Sursa: INS, Anuarul statistic al României 2008
Ierarhia judeţelor din regiune, în funcţie de gradul de modernizare a drumurilor





Din totalul drumurilor orăşeneşti, cca. 42% se află în municipiul Arad. Dacă la nivelul judeţului Arad doar 54,5% din străzile orăşeneşti au fost modernizare, în municipiul Arad ponderea străzilor modernizate din total depăşeşte 86%.


Situaţia infrastructurii rutiere în municipiul Arad (2007)


Lungimea străzilor din Municipiul Arad
- total 348 km
- modernizate 300 km
Total străzi în Municipiul Arad 743 străzi
% străzi modernizate 86%

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică ARAD, Fişa localităţii 2007

Având în vedere faptul că prin poziţia sa geografică, judeţul, ca şi municipiul Arad, se află la poarta de intrare dinspre vest a României, pentru a mări accesibilitatea şi atractivitatea zonei, în ultimii ani a crescut volumul investiţiilor în refacerea şi modernizarea drumurilor orăşeneşti şi a drumurilor publice.

În municipiu au fost modernizate o mare parte din arterele principale de circulaţie, fiind reabilitate drumuri, trotuare, linii de tramvai.


Principalele investiţii realizate în municipiul Arad
Lucrări realizate Obiectivul
- modernizare străzi Voinicilor, Horia, Octavian Goga, Lucian Blaga, Banu Mărăcine, Unirii, Blanduziei, Patria, Clujului, Posada, Ady Endre, Ana Ipătescu.

- realizare sens giratoriu şi extindere drum str. Ogorului
- lucrări de reabilitare carosabil, trotuare, pietruire, canalizare menajeră, reţele termice (în funcţie de necesităţile fiecărei locaţii) Cartier Alfa, Centru (str. Bariţiu, Unirii), Pârneava (str. Gheorghe Doja, Clujului), Confecţii (Strada Lungă, Liviu Rebreanu), Aradul Nou (str. Constituţiei, Aleea Muncii, Ana Ipătescu, Spartacus, Ştefan cel Mare, Ady Endre, Posada), Micălaca (zona Sălii de sport, zona 300 – universitate - ANL, Simfoniei, Aleea Borsec, Parcul 23 August, Zalău), Romanilor (str. Patria, Olimp), Sânicolaul Mic (str. Steagului, Tarafului, Lenau), Aurel Vlaicu (zona str. Poetului - Tic-Tac, Predeal, Haţeg, Piaţa Fortuna, Dorului, Bl X26-29

- legătură rutieră Pasaj inferior Aradul Nou - pod rutier Micălaca

- refacere carosabil şi trotuare pe o lungime de 1,7 km pe străzile Kogălniceanu, Conduraşilor

- refacere linii de tramvai, linii de contact şi linii de alimentare cu energie electrică a liniilor de contact în lungime de 1,7 km
- refacere rosturi dilatare Podul Decebal

- refacere elemente de delimitare Podul Micălaca


Pentru descongestionarea şi fluidizarea traficului şi pentru a asigura o accesibilitate cât mai bună este necesară în continuare reabilitarea şi modernizarea infrastructurii existente precum şi realizarea de investiţii noi.

Analizând situaţia străzilor din oraşele care reprezintă poli de dezvoltare urbană din zona de vest, nord-vest şi centru, se constată că administraţiile locale au reuşit în mare măsură să reabiliteze şi să modernizeze străzile, primul loc, cu o pondere de peste 97% a străzilor modernizate din totalul străzilor, este ocupat de municipiul Deva, urmat de Satu Mare, cu 88% şi Arad cu 86%.
Municipiul Străzi orăşeneşti
Lungime străzi orăşeneşti (km) Ponderea stăzilor orăşeneşti modernizate (%)
Oradea 393 68,7
Arad 348 86,21
Sibiu 318 83,65
Baia Mare 293 80,02
Satu Mare 193 88,08
Deva 90 97,78
















Începând din anul 1999 s-a dat în funcţiune unul din drumurile de centură ale municipiului Arad, ce face legătura între şoseaua de ieşire spre frontiera cu Ungaria şi şoselele de intrare dinspre Oradea şi Deva, pe care este dirijată o mare parte a autovehiculelor de transport de marfă.

În cursul anului 2006 s-au executat lucrări pentru realizarea unui drum de centură care să lege şoseaua de ieşire spre Timişoara cu şoseaua de intrare dinspre Deva. Acest drum de centură cuprinde şi strada Voinicilor – zona 7 aparţinând cartierului Micălaca, stradă care a fost reabilitată. Astfel s-a rezolvat în bună parte preluarea traficului greu şi pe acest tronson de drum, evitându-se intrarea în oraş a mijloacelor de transport marfă.

Reţele de cale ferată

Aradul este străbătut de una din cele mai importante magistrale de cale ferată, care realizează legătura prin punctul de frontieră Curtici cu ţările din Europa Centrală. Lungimea reţelei de căi ferate din judeţ este de 469 km, reţea din care 35,3% este electrificată. Pe parcursul anilor, pe căile ferate din judeţul Arad s-a desfăşurat un important trafic de marfă şi de călători.

Situaţia infrastructurii feroviare între anii 1998 – 2007, în judeţul Arad
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Lungimea căilor ferate total 485 485 485 485 485 485 483 470 470 469
Linie normală 485 485 485 485 485 485 483 470 470 469
Din total căi ferate: - electrificate 196 196 196 196 196 196 196 168 168 166
- cu o cale 355 355 355 355 355 355 353 331 331 330

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică ARAD, Anuar statistic judeţean 2007-2008

Densitatea liniilor ferate în regiune este mult peste nivelul naţional, iar din cele 4 judeţe ale regiunii, judeţul Timiş se află pe primul loc, cu o densitate pe 1000 km2 de 91,4%, urmat de judeţul Arad, cu o densitate de 60,6%.

Liniile de cale ferată în exploatare 2006

Municipiul Regiunea de dezvoltare Liniile de cale ferată total din care electrificate densitatea liniilor pe 1000 km² teritoriu
România 10789 3965 45,3
Vest 1904 658 59,4
Arad Judeţul Arad 470 168 60,6
Reşiţa Judeţul Caraş Severin 341 150 40,0
Deva Judeţul Hunedoara 289 220 40,9
Timişoara Judeţul Timiş 795 113 91,4


În ultimii ani, volumul transportului de marfă şi de călători a cunoscut un regres, ca urmare a utilizării preferenţiale a mijloacelor de transport auto, atât pentru marfă cât şi pentru pasageri.

Creşterea traficului de marfă şi de călători pe drumurile publice are un impact negativ asupra mediului şi, în aceeaşi măsură, asupra infrastructurii de transport rutier.

1.2.3.3. Reţele electrice, apă-canal, gaz, termoficare
Infrastrustura tehnică, în special aprovizionarea cu apă, reţeaua de canalizare precum şi alte reţele urbane trebuiesc îmbunătăţite şi adaptate nevoilor de schimbare, pentru a putea întâmpina cerinţele viitoare legate de o calitate de viaţă ridicată în mediul urban.

Reţele de apă, canalizare şi gaze naturale

În anul 2007, lungimea reţelei de furnizare a apei potabile în municipiul Arad totalizează 539,4 km, deservind 151.620 locuitori, a celei de canalizare de 450 km, deservind 128.308 locuitori, iar reţeaua de distribuţie a gazelor naturale totalizează 373,8 km.

Reţeaua apei potabile, canalizării publice şi a gazelor naturale - judeţul Arad

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Numărul localităţilor alimentate cu apă potabilă 48 58 66 73 89 100 66 66 66 67
Număr oraşe şi comune cu instalaţie distrib. apă potabilă - - - - - - 65 65 65 66
Lungimea simpla a reţelei de distribuţie a apei potabile(Km) 1123 1255 1356 1553 1528 1631 1654 1788 1871 1786
Numărul localităţilor cu instalaţii de canalizare publică -total 15 15 20 21 22 23 25 29 27 26
din care:municipii şi oraşe 8 8 8 8 8 9 10 10 10 10
Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare-km 447 509 532 537 534 538 545 790 575 588
Numărul localităţilor în care se distribuie gaze 12 14 14 14 13 13 14 17 17 18
Număr oraşe şi comune în care se distribuie gaze naturale - - - - - - 13 16 16 17
Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor (Km) 408 437 478 557 548 530 731 793 818 961
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică ARAD, Anuar statistic judeţean 2007-2008

În perioada 1998-2007, anual numărul localităţilor care au realizat investiţii în reţele de utilităţi creşte, astfel că la sfârşitul anului 2007, 133 de localităţi din judeţ dispun de reţele de apă, 26 de localităţi au reţea de canalizare iar 18 localităţi au reţea de distribuţie de gaze naturale. Marea majoritate a investiţiilor s-a realizat prin programe finanţate de Uniunea Europeană.

Cea mai importantă creştere, în judeţul Arad, s-a înregistrat la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale, unde lungimea totală a reţelei s-a majorat cu peste 200% pe parcursul a 8 ani, ajungând la sfârşitul anului 2007 la 961 km.

Dacă ne raportăm, la nivelul anului 2007, la reţelele de utilităţi din judeţ, se constată că un procent ridicat al acestora este concentrat la nivel municipiului Arad, în special în cazul reţelei de canalizare.

Lungimea reţelelor de utilităţi

Lungimea reţelei de distribuţie (Km) Municipiu Judeţ % municipiu/judeţ
- apă potabilă 539,4 1786 30,2%
- canalizare 450 588 76,5%
- gaze 373,8 961 38,8%

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică ARAD, Anuar statistic judeţean 2007-2008, Fişa localităţii 2007

Analizând situaţia existentă la nivelul polilor de dezvoltare urbană, se poate constata că municipiul Arad are cea mai dezvoltată reţea de apă potabilă. Cu 3,22 km de reaţea pe 1000 de locuitori, se situează pe primul loc al clasamentului.


Reţea de distribuţie a apei potabile în cadrul polilor de dezvoltare urbană (2007)

Municipiul Lungimea simplă a reţelei de apă potabilă (km) Lungimea simplă a reţelei de apă potabilă/1000 locuitori
(km/1000 loc)
Oradea 564 2,75
Arad 539,4 3,22
Sibiu 328,9 2,12
Baia Mare 293 2,09
Satu Mare 185 1,62
Deva 78,3 1,15


În ceea ce priveşte ponderea locuitorilor racordaţi la reţeaua de canalizare, după Regiunea Bucureşti-lfov, Regiunea Vest ocupă locul doi, numărul populaţiei racordate la canalizare reprezentând 47,7% din total.







Ponderea locuitorilor cu locuinţe racordate la sistemul de canalizare, pe regiuni de dezvoltare



Asigurarea cu utilităţi a unui număr cât mai mare de gospodării contribuie la creşterea confortului şi implicit a nivelului de trai al locuitorilor.

Reţele de termoficare

Din punct de vedere al producerii energiei termice necesare consumatorilor din municipiul Arad, aceasta este asigurată de cele două centrale CET Lignit Arad şi CET Hidrocarburi Arad, care funcţionează interconectat, rezultând o creştere a siguranţei şi continuităţii alimentării cu energie termică a consumatorilor.
Conform datelor furnizate de CET Arad, sunt racordate la reţeaua de termoficare cca. 1250 de blocuri de locuinţe cu 2800 branşamente pe scară. Lungimea conductelor aferente reţelei de transport apă fierbinte are un traseu total 163 km, iar reţelele secundare de apă fierbinte totalizează 376 km de conductă.

Reţele de alimentare cu energie electrică

Dotarea locuinţelor cu instalaţii electrice este relevantă în aprecierea gradului de confort al acestora, existenţa unor instalaţii oferind locuitorilor un mod de viaţă civilizat.

În profil teritorial, gradul de racordare al gospodăriilor din mediul rural variază de la 94% la 100%. Marea majoritate a comunelor au un grad de electrificare de 100%, dar la nivel naţional gradul de electrificare este de 93,7%.

Gradul de racordare a gospodăriilor din mediul rural la reţeaua de energie electrică

Localizare Gradul de racordare (%)
România 93,7%
Regiunea de Vest 96,8%

La nivelul regiunii, gradul de electrificare depăşeşte cu 3,1 puncte procentuale pe cel naţional, iar la nivelul judeţului Arad, gradul de electrificare se aropie de 100%, cu o diferenţă nesemnificativă între mediul urban şi cel rural.
Regiunea Gradul de racordare (%)
Judetul Arad 99,6%
-mediul urban 99,8%

Gradul de racordare a gospodăriilor la nivelul Judeţului Arad






În municipiul Arad numărul gospodăriilor care nu sunt racordate la reţeaua de energie electrică reprezintă 0,2% din numărul total.



1.2.3.4. Transport public
Anual, companiile de transport public asigură mobilitatea unui număr de peste 2.000.000 de călători. Cea mai mare pondere privind numărul de pasageri transportaţi, din totalul pasagerilor, o reprezintă transportul cu autobuze, microbuze, urmat de transportul cu tramvaie.

Transportul urban de pasageri în România şi Regiunea Vest

Anii Numărul vehiculelor în inventar
- la sfârşitul anului - Pasageri transportaţi
(mii)
Tramvaie Autobuze,
microbuze Troleibuze Metrou Tramvaie Autobuze,
microbuze Troleibuze Metrou
ROMÂNIA
2004 1733 6126 847 610 715.970,6 1.059.305,9 239.211,8 117.450,0
2005 1673 6189 789 610 741.387,7 1.068.039,3 235.530,6 127.968,0
2006 1513 6008 698 640 675.929,0 1.101.322,0 193.652,3 139.676,0
REGIUNEA VEST
2004 443 634 78 - 82.791,00 43.900,10 25.558,00 -
2005 428 763 67 - 74.727,00 43.427,40 19.797,00 -
2006 413 456 57 - 70.864,00 51.988,10 15.219,00 -
Sursa: INS
Transportul de pasageri cu mijloacele de transport în comun scade odată cu creşterea numărului de autovehicule, ceea ce determină supraaglomerarea străzilor urbane, blocaje în trafic, suprasolicitarea infrastructurii de transport, creşterea poluării. Scăderea numărului de călători aduce după sine şi scăderea parcului de mijloace de transport, o scădere drastică înregistrându-se în anul 2006, faţă de anul 2005.






La nivelul judeţul Arad reţeau de transport public este ramificată, existând un număr de 180 de trasee care răspund nevoilor utilizatorilor.


Compania de Transport Public din municipiul Arad asigură integral transportul la nivel municipal şi circa 80% la nivel judeţean. Cu un parcurs de circa 12 milioane de km, este asigurată mobilitatea a peste 50 de milioane de călători anual, pe o reţea care însumează peste 2.000 km.

Mobilitatea locuitorilor municipiului Arad este asigurată prin reţeaua urbană de transport public prin intermediul celor 22 de trasee de tramvai şi 8 trasee de autobuz.

Pe raza municipiului Arad reţeaua de linii de tramvai însumează circa 67 de km, la care se adaugă traseul Arad – Ghioroc , cu o lungime de 29 km.

Lungimea reţelei de tramvai km în 2007
judeţ 96
municipiu 67
% municipiu/judeţ 69,7%






Faţă de anul 1998, lungimea totală a reţelei de linii de tramvai nu s-a modificat, singurele investiţii fiind efectuate pentru modernizare infrastructurii existente şi nu pentru extinderea acesteia.




1.2.3.5. Spaţii verzi
În general cele mai multe probleme de mediu sunt concentrate în mediul urban, unde numărul populaţiei este mai mare, se regăsesc cei mai mulţi agenţi economici şi cele mai mari investiţii. Patru din cinci cetăţeni europeni trăiesc în mediul urban şi calitatea vieţii lor este direct influenţată de starea mediului în care trăiesc.

Majoritatea oraşelor se confruntă cu probleme comune privind calitatea scăzută a aerului, înaltul nivel de trafic şi congestie a traficului, nivelul crescut de zgomot ambiental, mediu construit de calitate scăzută, emisii de gaze, generarea de deşeuri şi ape uzate. Aceste probleme apar datorită modificărilor în stilul de viaţă (dependenţei de maşinile proprietate, creşterea numărului de gospodării individuale, creşterea utilizării resurselor pe cap de locuitor) şi modificările demografice. De aceea, autorităţile trebuie să găsească soluţii care să fie orientate spre viitor şi să nu genereze probleme noi, în contradicţie cu politicile la nivel naţional sau regional şi au un rol decisiv în îmbunătăţirea mediului urban.

Conform normelor europene, fiecărui cetăţean trebuie să-i revină, până în anul 2010, 20 m2 de spaţiu verde, spaţiu care trebuie să crească la 26 m2 până în anul 2013.

Una din problemele cu care se confruntă municipiul Arad este insuficienţa spaţiilor verzi din oraş şi, din acest motiv, investiţiile în reabilitarea sau amenajarea de noi spaţii verzi se justifică pe deplin, dat fiind faptul că efectele poluării se fac din ce în ce mai simţite.

Dezvoltarea oraşului în ultimii ani s-a făcut în detrimentul spaţiilor verzi existente, zona urbană fiind deosebit de aglomerată.

Conform datelor cuprinse în Anuarul statistic judeţean 2007-2008, în judeţul Arad suprafaţa spaţiilor verzi a scăzut de la 407 ha în 2000, la 355 ha în 2007.

Situaţia spaţiilor verzi în judeţul Arad
perioada 1998-2007
Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Suprafaţa spaţiilor verzi
(ha) 405 405 407 407 441 458 304 305 305 355
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Arad - Anuar statistic judeţean 2007-2008

Dată fiind aşezarea sa geografică, judeţul Arad dispune de suprafeţe întinse de zone verzi, iar majoritatea oraşelor din judeţ se încadrează, din punct de vedere al spaţiului verde pe locuitor, în normele europene, cu excepţia municipiului Arad şi a oraşelor Sântana, Sebiş şi Curtici.

Situaţia spaţiilor verzi la nivelul judeţului Arad - anul 2008 –

Municipiul/oraş Suprafaţa
totală
spaţii verzi (ha) Suprafaţa spaţiu verde
(mp/locuitor) Zone de agrement
Municipiul Arad 97,2066 5,81 Ştrandul Neptun
Patinoarul
Ştrandul CARP
58 locuri de joacă pentru copii
Chişineu Criş 48,2700 57,46
Curtici 14,1500 17,59 Ştrandul termal
Ineu 65,0000 65,00 Parcul oraşului
Lipova 23,4800 20,61 Parc Băile Lipova
Parc mănăstirea Maria Radna
Parcul Împăratul Traian
Parcul Timişorii
Parcul Decebal
Parcul Libertăţii
Parcul Central
Municipiul/oraş Suprafaţa
totală
spaţii verzi (ha) Suprafaţa spaţiu verde
(mp/locuitor) Zone de agrement

Nădlac 34,7000 42,60 Parc din P-ţa Unirii
Parcul Pădurice
Ştrandul oraşului
Pecica 54,2000 41,65 Parcul din Piaţa Unirii
Zona Pădurice
Complex sportiv
Spaţiu verde zona ştrand
Parc centru
Parc blocuri zona gării
Parc biserica româno - catolică
Pâncota 46,3500 56,38 Ştrand
Sântana 4,7900 3,64 Parcuri
Sebiş 5,0000 7,90
Sursa: Anuar Mediu 2008 - judeţul Arad



Suprafaţa inventariată a spaţiilor verzi din Municipiul Arad este de 972.066 mp, structurată după cum urmează:
- Gazon 832.772 mp
- Trandafiri 10.257 mp
- Gard viu 26.883 mp
- Flori 6.348 mp

Din suprafaţa de 972.066 mp, suprafaţa de 220.600 mp o reprezintă parcurile, după cum urmează:
- Parcul Eminescu 2,20 ha
- Parcul Copiilor 1,90 ha
- Parcul Europa 8,40 ha
- Zona Pădurice 2,50 ha
- Parcul Reconcilierii 1,05 ha
- P-ţa Romană 0,90 ha
- P-ţa Avram Iancu 0,54 ha
- P-ţa Sporturilor 1,83 ha
- Ştrand Vechi-Şcoala Sportivă 0,74 ha
- Ştrandul Neptun 2,00 ha

Ştrandul Neptun - zonă publică, amplasat în bucla Mureşului şi al doilea ştrand ca mărime pe o apă curgătoare din Europa, cuprinde printre altele şi 20 ha de spaţiu verde.

Faleza Mureşului - se întinde pe o suprafaţă de 18,23 ha, iar de-a lungul acesteia sunt amplasate trei mari parcuri din municipiu şi anume: Parcul Copiilor, Parcul Eminescu şi Parcul Europa.

Pădurea Ceala – este situată la 2 km de Arad şi ocupă o suprafaţă de 1143 ha de pădure, cu specii de arbori precum stejar, salcie, gârniţă, arin, plop, nuc negru şi peste 100 de specii de flori din flora spontană. Se învecinează cu zona construită din municipiu şi cu Pădurea Bezdin.
Pe viitor se are în vedere conservarea şi mărirea suprafeţelor verzi prin acţiuni de plantare de arbori, arbuşti şi flori.

1.2.4. Mediul

Dezvoltarea intensă a industriei, bazată pe exploatarea resurselor, are ca şi consecinţă degradarea continuă a mediului. Toate activităţile umane sunt dependente de mediul înconjurător şi de resursele existente, motiv pentru care prezervarea calităţii mediului înconjurător pentru următoarele generaţii este esenţială în perspectiva dezvoltării durabile.

Conceptul de dezvoltare durabilă a fost legat iniţial de problemele de mediu şi de criza resurselor naturale, în special a celor de energie, dar conceptul s-a extins asupra calităţii vieţii în general, sub aspect economic şi social. Cu cât calitatea vieţii cetăţenilor este mai bună, cu atât creşte stabilitatea economică şi siguranţa socială a unui stat.

Poluarea atmosferei

Mediul înconjurător, în special cel din aşezările urbane, este expus unor factori poluatori numeroşi, cei mai importanţi fiind emisiile de noxe şi zgomotul.

• Emisiile de noxe

Poluarea aerului este cauzată în egală măsură de emisiile rezultate ca urmare a unor activităţi industriale, cum ar fi arderea cărbunelui sau a hidrocarburilor, dar şi ca urmare a traficului.

Dintre unităţile industriale din municipiu, unul dintre cei mai mari poluatori este CET Arad, cu cele două unităţi ale sale – pe lignit şi pe hidrocarburi. Ca urmare a arderii combustibililor, se emană în atmosferă o cantitate importantă de funingine, dioxid de sulf şi oxizi de azot.

Analizând evoluţia emisiilor anuale de dioxid de sulf în judeţul Arad, se observă faptul că începând cu anul 2003 aceste emisii înregistrează o scădere continuă.

Evoluţia emisiilor anuale de dioxid de sulf (SO2)
(t/an)
Arad 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii anuale 15836 15946 11710 14109 13309 11833 11666 10988 8634

Sursa: Anuar mediu – 2008




Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat, deoarece poluanţii odată ajunşi în atmosferă se disipează rapid şi nu mai pot fi captaţi pentru a fi epuraţi. De aceea reducerea poluării aerului se poate realiza prin captarea şi tratarea acestora la sol sau prin înlocuirea lor cu alţii mai puţin sau deloc nocivi.

Transporturile reprezintă o activitate extrem de importantă la nivelul unei societăţi însă pe lângă numeroasele avantaje, acestea prezintă şi un mare dezavantaj legat de emisiile de transport. Ca urmare a acestei activităţi, anual ajung în atmosferă cantităţi foarte mare de poluanţi cum ar fi oxizii de azot, metanul, oxidul de carbon, etc.

La nivelul judeţului Arad, ponderea cea mai mare a emisiilor de oxizi de azot, de 81,3%, este rezultatul activităţii de transport rutier, celelalte activităţi având o pondere neînsemnată.



Sursele de emisii de oxizi de azot în anul 2008

t/an
Nr. crt. Categorii de surse NOX
1. Arderi în industria energetică 512,67
2. Instalaţii de ardere neindustriale 373,39
3. Arderi în industria de prelucrare 14,47
4. Transportul rutier 3910,82
Total 4811,35
Sursa: Anuar mediu – 2008





Dacă se analizează evoluţia anuală a emisiilor de NOx se poate constata o fluctuaţie mare între valori (anul 2007 nu este reprezentativ deoarece nu este luată în calcul contribuţia emisiilor din traficul rutier). Dezvoltarea economică din perioada 2004-2008 a condus la înnoirea parcului de autovehicule, ceea ce a condus la scăderea emisiilor de oxizi de azot.

Evoluţia emisiilor de oxizi de azot (NOX)
t/an
Arad 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii anuale 6893 6075 3710 7514 10013 4839 5806 1001 4811

Sursa: Anuar mediu – 2008



Emisiile de metale grele reprezintă un alt element major de poluare, cu efecte grave asupra sănătăţii. După pătrunderea în organism determină leziuni specifice la nivelul anumitor organe şi sisteme, chiar în concentraţii foarte mici.

Dintre metalele grele cea mai mare cantitate de cupru şi zinc ajunge în atmosferă ca urmare a transportului rutier, arderile din energetică produc însemnate cantităţi de mercur, iar cele din industria prelucrătoare produc mari cantităţi de zinc.


Situaţia emisiilor de metale grele
kg/an
Metal Emisii
Arderi în energetică Arderi neind. Arderi ind. prelucrare Transport rutier Total
As 12,95 - 7,23 - 20,18
Cd 1,12 0,76 10,42 1,60 13,90
Cr 13,49 - 0,11 8,01 21,61
Cu 4,42 - 38,01 272,39 318,82
Hg 52,37 0,87 0,25 - 53,49
Ni 11,12 - 0,50 11,22 22,84
Se - - 0,50 1,60 2,10
Zn 38,78 0,24 175,66 160,23 374,91
TOTAL 827,85

Sursa: Anuar mediu – 2008

În ansamblu, activitatea cu cea mai mare cantitate de metale grele emise este transportul rutier, ce este responsabilă de 56% din emisiile totale.



Evoluţia emisiilor de metale grele
t/an
Metal 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Cd 12,93 12,90 15,93 19,14 14,93 13,90
Hg 63,32 61,10 76,00 75,93 69,90 53,49

Sursa: Anuar mediu – 2008

Dacă se urmăreşte evoluţia în timp a emisiilor de metale grele în judeţul Arad, se constată că, începând cu 2006, cantitatea de emisii de cadmiu şi de mercur descreşte constant.




Calitatea aerului în municipiul Arad este monitorizată prin măsurători continue în 2 staţii automate, amplasate în zone reprezentative: pasajul Micalaca, o zonă cu trafic intens şi în incinta Colegiului Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, care este o zonă rezidenţială, pentru a evidenţia gradul de expunere a populaţiei la nivelul de poluare urbană.



Pe de altă parte, în privinţa emisiilor de dioxid de carbon, traficul rutier are o pondere însemnată în poluarea atmosferei, producând 98,80 % din cantitatea de CO, 74,7% din cantitatea de NOx şi 6,2% din cantitatea de SO2 emise la nivelul judeţului.

Traficul auto este cauza marii cantităţi de pulberi în suspensie înregistrate în aproape toate determinările efectuate, deoarece mijloacele de transport ridică praful de pe carosabilul nemăturat iar din camioanele neetanşe care transportă materiale de construcţii, moloz din demolări, cereale, rămâne pe carosabil o mare cantitate de praf.

Sporirea continuă a numărului de autovehicule în general şi a celor de “mâna a doua” în special, duce la creşterea cantităţii de poluanţi emişi pe arterele de circulaţie.

• Zgomotul

Zgomotul urban este produs în special de circulaţia autovehiculelor, a tramvaielor şi în anumite zone este produs de traficul feroviar.

Pe lângă poluarea aerului cauzată de emisiile de transport, mai putem menţiona şi poluarea fonică. Transporturile afectează calitatea mediului prin zgomotul produs de autovehicule, de garniturile de tren, de zborul aeronavelor, în special în momentul aterizării sau decolării acestora.

Zgomotul provenit din trafic afectează indivizii în diferite moduri: cauzează atât disconfort, cât şi probleme de sănătate. Efectele asupra stării fizice includ un ritm cardiac mai ridicat (deci un risc mai mare de boli cardiovasculare), dereglări psihice şi un nivel mare de stres, dereglări de somn, probleme cognitive, de înţelegere şi concentrare la copii, iar la nivele foarte înalte de zgomot, probleme auditive.

La nivelul Regiunii Vest, în luna aprilie 2009 s-au efectuat un număr de 106 măsurători, înregistrandu-se 56 de depăşiri ale nivelului admis. Cea mai mare valoare a fost de 98,7 dB, fiind înregistrată în judeţul Hunedoara, urmat de judeţul Arad, cu un nivel al zgomotului de 88,3 dB.

Măsurători ale nivelului de zgomot efectuate la nivelul Regiunii Vest

Nr. crt Judeţul Nr.
măsurători CMA
(dB) Nr. depăşiri Maxima
(dB)
45 50 60 65 70 75 75- 85 90
1 Arad 9 x x 6 88,3
2 Caraş Severin 32 x 32 86,5
3 Hunedoara 58 x x x x x x x x 11 98,7
4 Timiş 7 x 7 69,9

Sursa: Raport privind starea mediului în Regiunea Vest

O sursă atipică de zgomot pentru oraşul Arad este zgomotul produs de trenuri, având în vedere faptul că un cartier al Aradului este traversat de linia ferată Arad-Timişoara. Trecerea trenurilor prin această zonă se face cu restricţie de viteză, zgomotul diurn produs nedepăşind cu mult (câţiva decibeli) zgomotul de fond existent dar, totuşi, din totalul determinărilor de poluare fonică efectuate în zonă, 50% dintre ele depăşesc limitele admise.

Gara Arad, precum şi triajul, sunt plasate în interiorul oraşului Arad şi reprezintă o sursă importantă de zgomot, fără impact semnificativ asupra populaţiei, datorită existenţei unor clădiri administrative care acţionează ca un ecran de protecţie.

O altă sursă de zgomot în municipiul Arad o reprezintă traficul auto. Nerespectarea vitezei pe căile rutiere, lipsa unei conduite în trafic, trecerea (mai ales a maşinilor grele şi vechi) peste rezonatoarele montate în diferitele zone, produc depăşiri ale nivelului de zgomot.

Pentru a se evalua impactul traficului rutier asupra mediului, periodic se fac determinări ale nivelului de zgomot în câteva dintre intersecţiile aglomerate ale oraşului, pe unele străzi intens circulate şi în diverse parcuri din municipiul Arad.

Nivelul zgomotului în Arad - ianuarie-iulie 2009

Nr.
crt. Zona CMA
db(A) IAN. FEB. MART. APR. MAI IUN. IUL
1 Calea Iuliu Maniu 70 72 71,5 71,3 71,2 71,3 72,4 72.2
2 Intersecţia Podgoria 70 70.2 70,2 69,3 70,5 70,7 69,4 69.4
3 P-ţa UTA 70 70.9 69,8 70,7 70,2 71 71,1 71.2
4 Str. C. Brâncoveanu 65 65.7 65,3 66,5 65,7 66,5 65,6 65.9
5 P-ţa Mihai Viteazul (Limită de incintă) 65 66.7 65,7 61,1 65 66,8 65,3 65.5
6 Str. Voinicilor – poştă 70 73.0 71,6 72,5 73,1 72,2 72,9 71.3
7 Centura Subcetate 1 70 73.3 71,4 72,7 71,4 73,4 73,5 73.5
8 Subcetate 2 – intersecţie 70 72.7 71 71,6 72,6 72,5 72,7 71.5
9 Parcuri 60 48 56,1 55,6 57,1 53,7 53 52.3

Sursa: Raport privind starea mediului în Regiunea Vest

Din datele prezentate se constată că valorile determinărilor medii ale nivelului de zgomot pentru lunile ianuarie – iulie 2009 depăşesc în cele mai multe cazuri limitele admisibile. În afară de zona parcurilor, zona Podgoria şi P-ţa Mihai Viteazul, în toate zonele monitorizate ale municipiului valorile înregistrate depăşesc valoarea limită admisă, acestea fiind zone caracterizate în general de o afluenţă mare a traficului auto.

Influenţa directă a poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei constă în modificările ce apar în organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiţi poluanţi atmosferici. Aceşti poluanţi acţionează asupra organismului uman producând iritaţii (pulberi, oxizi de zinc, oxizi de azot), asfixiere (oxid de carbon), au efect toxic asupra organismului (plumb) etc.

Datorită numărului mare de autovehicule care circulă pe drumurile publice şi cele orăşeneşti, datorită insuficienţei drumurilor judeţene şi a slabei calităţi a acestora, datorită lipsei unor rute ocolitoare, în prezent nu există soluţii convenabile pentru înlăturarea emisiilor cauzate de trafic. O reducere a emisiilor se poate realiza însă prin măsuri care să aibe în vedere o mai bună sistematizare a traficului, fluidizarea circulaţiei în zona centrală şi în cartiere, modernizarea drumurilor, eliminarea blocajelor în trafic, construirea de drumuri ocolitoare, care să scoată traficul greu din oraş, etc.

Având în vedere cele prezentate, proiectele care vizează modernizarea infrastructurii de transport, atât cel rutier cât şi cel de căi ferate, au o importanţă deosebită deoarece contribuie la creşterea calităţii vieţii locuitorilo. Dacă reabilitarea căilor ferate şi construcţia de autostrăzi nu intră în atribuţia autorităţilor locale, reabilitarea şi extinderea drumurilor existente, construirea de şosele de centură, de pasaje, sistematizarea traficului urban depind în mare măsură de modul în care autorităţile publice locale gestionează resursele financiare avute la dispoziţie, de modul în care obţin resursele de care au nevoie.




1.3. Dinamica investiţiilor în municipiul Arad şi comparaţia cu celelalte oraşe ale regiunii

Creşterea continuă a economiei româneşti face ca, în iunie 2008, România să fie considerată de investitori în continuare ca fiind una dintre pieţele cele mai atractive şi dinamice din lume. Potrivit datelor Băncii Centrale, investiţiile străine directe s-au dublat în primele patru luni ale anului faţă de perioada echivalentă din 2007, crescând cu 100,5%, şi ajungând la 3,22 miliarde euro (conform datelor furnizate de Camera de Comerţ Bucureşti), iar dinamica PIB a înregistrat, în anul 2008, cea mai mare creştere din UE (sursa: Eurostat).
În această perioadă şi economia judeţului Arad cunoaşte o dinamică puternică, cu creşteri semnificative semnalate în toate sectoarele de activitate. Investiţiile pe teritoriul judeţului au crescut de-a lungul anilor iar cifra de afaceri şi profitul firmelor a crescut considerabil. Având în vedere caracterul expansionist al unei investiţii, cele directe au generat extinderea afacerilor existente şi apariţia de noi agenţi economici, de noi afaceri, efect care s-a reflectat în creşterea produsului intern brut. Astfel, la nivel naţional, Regiunea Vest are cea mai mare contribuţie la PIB după Bucureşti.

Elementele cele mai importante care arată dinamica unei afaceri sunt:
- cifra de afaceri, respectiv toate veniturile realizate într-o perioadă dată;
- investiţiile brute, respectiv bunurile achiziţionate şi cele produse de firmă într-o perioadă de referinţă;
- investiţiile nete, respectiv cheltuielile efectuate pentru modernizări şi extinderi de construcţii, lucrări de construcţii, pentru achiziţii clădiri, terenuri, echipamente, instalaţii, mijloace de transport;
- numărul de salariaţi.

Date statistice relevante, care să permită o analiză a dinamicii investiţiilor, sunt disponibile doar până la nivelul anului 2007.

Analizând datele furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Arad, la nivelul judeţului se poate constata că, în perioada 2005-2007, cifra de afaceri a societăţilor comerciale active din judeţ a crescut în mod constant, atingând în anul 2007 valoarea de 14991 milioane lei, în creştere cu peste 31% faţă de anul 2005.

Volumul investiţiilor brute a ajuns, în anul 2007, la 2221 milioane lei, fiind mai mare cu 76% faţă de volumul investiţiilor brute din 2005, iar cel al investiţiilor nete a atins valoarea de 1212 milioane lei, în creştere cu 37% faţă de anul 2005.



Odată cu dezvoltarea agenţilor economici şi a creşterii investiţiilor, a crescut şi numărul salariaţilor. Faţă de anul 2005, când numărul salariaţilor era de 105.409 persoane, în 2007 cifra ajunge la 111.790 salariaţi, înregistrându-se o creştere de 6,05%.


Se insereaya o pagina goala, pentru tabel
Dinamica investiţiilor – cifra de afaceri, investitii brute..... jud Arad



Din datele puse la dispoziţie de Direcţia Regională de Statistică Timiş pentru anul 2007 se poate constata că, din volumul total al cifrei de afaceri al firmelor active din regiune, judeţul Arad are o pondere de aproape 25%, fiind depăşit doar de judeţul Timiş, cu o pondere de aproape 50%.

Cifra de afaceri a unităţilor active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii
Regiunea Vest – 2007-

Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Cifra de afacetri Cifra de afacetri Cifra de afacetri Cifra de afacetri Cifra de afacetri
(milioane lei (RON) (milioane lei (RON) (milioane lei (RON) (milioane lei (RON) (milioane lei (RON)
preţuri curente) preţuri curente) preţuri curente) preţuri curente) preţuri curente)
Judeţul Arad Timiş Caraş Severin Hunedoara Regiune
TOTAL 14991 29879 4366 11480 60716
Industrie extractivă 218 168 44 460 890
Industrie prelucrătoare 5799 9474 1600 3510 20383
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 194 975 64 1047 2280
Construcţii 1130 3601 570 980 6281
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice 5564 11178 1485 4054 22281
Hoteluri şi restaurante 170 372 98 183 823
Transport, depozitare şi comunicaţii 1218 1940 279 816 4253
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor 576 1754 156 322 2808
Învăţământ 1) 2 11 2 3 18
Sănătate şi asistenţă socială1) 49 93 16 28 186
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 71 313 52 77 513
1) Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca societăţi comerciale
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timiş

Analizând volumul cifrei de afaceri pe diferite ramuri, diferenţele dintre judeţele din regiune sunt semnificative. Judeţul Caraş Severin , cu tradiţie în industria grea , ocupă ultimul loc în clasament în ceea ce priveşte volumul cifrei de afaceri din industria extractivă, în domeniul învăţământ şi servicii colective şi sociale.




Volumul investiţiilor brute ale unităţilor active pe activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) din Regiunea Vest – 2007-
(milioane lei (RON)- preţuri curente)
Judeţul Arad Timiş Caraş Severin Hunedoara Regiune
TOTAL 2221 7110 1208 1905 12444
Industrie extractivă 47 111 43 47 248
Industrie prelucrătoare 598 1927 590 600 3715
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 18 367 96 306 787
Construcţii 175 989 67 158 1389
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul,repara-
rea şi întreţinerea autovehiculelor şi motoci
cletelor şi a bunurilor personale şi casnice 383 1112 104 347 1946
Hoteluri şi restaurante 37 199 24 46 306
Transport, depozitare şi comunicaţii 333 861 93 315 1602
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor 581 1430 183 64 2258
Învăţământ 1) 1 4 1 *) 6
Sănătate şi asistenţă socială1) 11 16 3 5 35
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 37 94 4 17 152
* sub 0,5 mil. lei preturi curente
1) Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca societăţi comerciale
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timiş
Analizând datele referitoare la investiţiile brute ale firmelor active din regiune, judeţul Arad ocupă tot locul doi după Timiş. Cele mai mari investiţii s-au realizat în industria prelucrătoare, ponderea acestora ajungând la 30% din total, urmată de tranzacţiile imobiliare, cu o pondere de 18% din volumul total al investiţiilor brute din regiune.



În judeţul Arad cele mai mari investiţii s-au realizat în industria prelucrătoare, tranzacţii imobilieră şi comerţ, ponderea investiţiilor din aceste domenii reprezentând 27%, 26% şi 17%.

Personalul1 angajat al unităţilor active pe activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) din Regiunea Vest – 2007-
număr persoane
Judeţul Arad Timiş Caraş Severin Hunedoara Regiune
TOTAL 111970 212872 46778 106979 454902
Industrie extractivă 2564 1471 472 12483 25212
Industrie prelucrătoare 53041 84408 19821 36569 197995
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 1752 4513 1810 4233 15927
Construcţii 9157 25431 5486 12204 38950
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice 22095 42822 9141 22063 86699
Hoteluri şi restaurante 3328 5994 1991 2968 13165
Transport, depozitare şi comunicaţii 9946 19176 4006 6719 35691
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor 7490 23310 2909 7542 31356
Învăţământ 2) 115 319 77 91 353
Sănătate şi asistenţă socială2) 1029 1705 354 554 3029
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 1453 3723 711 1553 6525
1) Numărul mediu de persoane ocupate = numărul total de personal (salariat şi nesalariat) care a lucrat în întreprindere în cursul perioadei de referinţă, inclusiv peronalul detaşat ( care lucrează in afara intreprinderii ), remunerat de întreprindere.
2) Include numai unităţile locale cu activitate deînvăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca societăţi comerciale
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timiş
O evoluţie ascendentă a prezentat şi numărul de angajaţi, la nivelul regiunii înregistrându-se, în anul 2007, un număr de 454902 salariaţi. Ponderea salariaţilor angajaţi în industria prelucrătoare reprezintă, în regiune, 43,5% iar în judeţul Arad peste 47%. La nivel regional, pe locurile următoare se află comerţul, cu o pondere de 19% din numărul total de angajaţi şi transporturile, cu o pondere de 8%.



Investiţiile directe constituie o sursă esenţială pentru creşterea şi modernizarea economiei. Pentru ca o ţară sau o regiune să devină atractivă pentru investiţii este necesar ca legislaţia să fie prietenoasă iar autorităţile locale să creeze un mediu propice dezvoltării afacerilor.

La nivelul anului 2008, România a constituit o piaţă atractivă pentru investiţii datorită a o serie de reglementări fiscale care au sprijinit dezvoltarea afacerilor, dintre care amintim:
- cota unică de impozitare de 16%, faţă de 19% în Polonia, Slovacia, 20% Cehia, 21% Slovenia,
- cota TVA de 19%, faţă de 20% în Ungaria şi Bulgaria şi 22% în Polonia,
- posibilitatea utilizării amortizării accelerate,
- scutirea de la plata impozitului pe clădiri şi teren în Zonele industriale, etc.

În municipiul Arad, dar şi în alte oraşe din judeţ, autorităţile au conştientizat importanţa atragerii investiţiilor, astfel că, pe parcursul a mai multor ani, au fost înfiinţate parcuri şi zone industriale, care oferă facilităţi investitorilor şi sprijină dezvoltarea afacerilor.

Investiţiile străine în România sunt permise în toate sectoarele economiei, iar statul garantează dreptul la proprietate, firmele fiind protejate împotriva exproprierilor, naţionalizărilor. De asemenea, firmele care lucrează în ţară pot repatria integral capitalul şi profitul în ţara de origine.

Investiţiile străine prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje, fiind supuse anumitor riscuri şi incertitudini. Astfel, dezvoltarea unor activităţi cu valoare adăugată mică cum este industria confecţiilor textile şi a confecţionării încălţămintei a dus la crearea unor societăţi comerciale în localităţile mici, care au constituit unica alternativă de muncă pe plan local. Prin migrarea firmelor străine respective spre ţări cu manoperă mai ieftină aceste afaceri au fost închise, populaţia pierzându-şi locurile de muncă. Cu cât investiţia care se mută sau se închide a fost mai mare cu atât impactul este mai mare asupra economiei localităţii.


1.4. Nevoi de dezvoltare identificate în municipiu Arad


Aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană impune adoptarea unor măsuri care să contribuie la dezvoltarea economico-socială a româniei, astfel încât calitatea vieţii cetăţenilor să se apropie de nivelul celor din ţările dezvoltate ale europei.

Totodată, condiţiile impuse de Uniune în prima etapă de postaderare constituie o oportunitate şi un mijloc pentru autorităţi de a spori calitatea vieţii cetăţenilor din România. Faptul că ţara noastră este un stat membru UE cu un PIB pe cap de locuitor mult sub media europeană accentuează nevoia de folosire eficientă a resurselor proprii şi a fondurilor comunitare, precum şi nevoia de stimulare mai activă a investiţiilor străine şi autohtone.

În vederea definirii clare a obiectivelor pentru perioada 2008 – 2013 - 2020 şi a creşterii capacităţii de a ne dezvolta ca şi comunitate într-o manieră mai organizată şi mai eficientă, în anul 2008 a fost parcurs un proces de planificare al cărui rezultat este Strategia de Dezvoltare a Municipiului Arad.

În cadrul Strategiei de dezvoltare a municipiului Arad au fost definite mai multe obiective, obiectivul strategic general fiind dezvoltarea şi consolidarea unui centru economic puternic, stabil şi diversificat, capabil să asigure prosperitatea şi creşterea calităţii vieţii arădenilor.

Principalele axe strategice de dezvoltare enunţate de autorităţi în cadrul Strategiei de dezvoltare a municipiului Arad sunt:

1. Competitivitatea economică
2. Dezvoltarea urbană
2.1. Urbanism, amenajarea teritoriului, infrastructură de transport
2.2. Transport public local
2.3. Regenerare urbană
2.4. Locuinţe
2.5. Spaţii verzi
2.6. Utilităţi publice
2.7. Protecţia mediului
3. Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale
4. Dezvoltarea comunitară:
4.1. Sănătatea
4.2. Cultura
4.3. Tineretul
4.4. Sportul
5. Turismul

Analiza de nevoi a municipiului Arad a pus în evidenţă principalele probleme care trebuie abordate pe termen scurt şi mediu, precum şi principale avantaje care pot contribui la definirea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, în concordanţă cu Strategia de dezvoltare a municipiului Arad, 2007-2013, 2014-2020, care are ca obiectiv general „Dezvoltarea şi consolidarea unui centru economic puternic, stabil şi diversificat, capabil să asigure prosperitatea şi creşterea calităţii vieţii arădenilor”.
Ca parte integrantă a strategiei de dezvoltare a municipiului Arad, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană preia o parte din obiectivele definite în Strategia de Dezvoltare a municipiului Arad şi le structurează astfel încât implementarea planului de acţiune să contribuie la realizarea obiectivelor strategiei şi, în acelaşi timp, să contribuie şi la realizarea obiectivul general al PIDU.
Aşezarea geografică, principala poartă de intrare dinspre UE, situarea pe coridorul IV Pan European fiind cel mai important nod rutier şi feroviar din vestul României, dezvoltarea economică pe care a cunoscut-o, creşterea numărului de autovehicule, lipsa drumurilor de centură, fragmentarea şi încorsetarea circulaţiei datorită numărului insuficient de poduri peste râul Mureş, sunt câteva din cauzele principale care au condus la creşterea traficului şi a timpilor de staţionare, la aglomerarea municipiului Arad, la afectarea zonei istorice centrale de traficul de tranzit.
Pe de altă parte, dezvoltarea oraşului s-a realizat, în plan urbanistic, fără a se realiza noi spaţii verzi, spaţii de joacă sau de agrement. Spaţiile verzi din cuprinsul ansamblurilor de locuinţe sau de blocuri sunt amenajate şi întreţinute de către locatari şi îmbunătăţesc microclimatul din jur, absorb praful şi zgomotul, dar sunt insufieciente la nivelul oraşului.
Repartiţia spaţiilor verzi nu este echilibrată şi uniformă pe întreaga suprafaţă a municipiului Arad, în zonele nou construite acesta fiind mult mai redus decât în cartierele vechi ale oraşului. Cauza lipsei spaţiilor verzi din unele zone ale municipiului se datorează şi teritoriului urban deosebit de aglomerat.
În fiecare zi locuitorii trebuie să lupte cu traficul, zgomotul, poluarea şi suprapopulaţia. Spaţiile verzi, vegetaţia la rândul său trebuie să aibă soare, aer, lumină, apă de calitate, trebuie să reziste la impactul cu vehiculele şi cetăţenii. Se creează astfel o interdependenţă între populaţie şi vegetaţie, fiecare fiind susţinută de cealaltă.

De aceea, între priorităţile administraţiilor publice trebuie să se regăsească şi preocuparea de a păstra, conserva, amenaja şi extinde oriunde este posibil spaţiul verde. Este important ca în cât mai multe zone aglomerate, cu densitate mare a populaţiei să existe un parc, o zonă verde unde accesul să fie uşor, deplasarea până în parc să nu dureze foarte mult şi să fie la îndemâna tuturor, astfel încât atât tinerii cât şi bătrânii să fie tentaţi să petreacă cât mai mult din timpul lor liber plimbându-se, povestind, schimbând impresii, recreîndu-se, jucându-se, odihnindu-se în mijlocul naturii.

Creşterea traficului, dar şi insuficienţa spaţiilor verzi contribuie la creşterea gradului de poluare al oraşului, la creşterea gradului de disconfort a localnicilor şi implicit la scăderea calităţii vieţii acestora.

Este evident că obiectivul oricărei comunităţi este dezvoltarea durabilă, dezvoltarea şi consolidarea unui centru economic puternic, stabil şi diversificat, capabil să asigure prosperitatea şi creşterea calităţii vieţii. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o dezvoltare economică şi socială susţinută. Dacă dinamica economiei a cunoscut un trend crescător în ultimii ani, şi din punct de vedere al dezvoltării sociale s-au înregistrat creşteri importante. Cu toate acestea, nevoile sociale există şi sunt în permanentă creştere.

Din datele prezentate se observă că atât la nivel judeţean, cât şi la nivelul municipiului se menţine tendinţa de creştere a numărului de pensionari, precum şi faptul că aceştia se confruntă cu numeroase greutăţi materiale ţinând cont că pensia medie lunară la nivelul trimestrului II din 2009 era de 674 lei. Acestea sunt doar două din motivele pentru care administraţia arădeană este preocupată în mod continuu de domeniul asistenţei sociale, în judeţul Arad existând servicii specializate.

Reformele legislative care au dus la extinderea duratei învăţământului obligatoriu de la 8 la 10 ani, au fost însoţite de o scădere a ratei de participare şi o creştere a abandonului în învăţământul primar şi gimnazial, în special de copiii proveniţi din comunitatea romă. Cifrele privind abandonul şcolar sunt cu 10% mai mari decât plafonul stabilit de UE pentru anul 2010.

Părăsirea timpurie a şcolii de către elevi influenţează în mod negativ oportunităţile de învăţare, poziţia şi evoluţia lor viitoare pe piaţa muncii. Şansele de ocupare a unui loc de muncă de către cei care părăsesc şcoala timpuriu sunt reduse întrucât nu posedă competenţele de bază şi cunoştinţele necesare, iar aceasta le afectează integrarea în viitor pe piaţa muncii. Prevenirea şi reducerea acestui fenomen cade în sarcina autorităţilor, care trebuie să găsească soluţii pentru crearea condiţiilor necesare atingerii acestor premise.


Dezvoltarea urbană, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale, dezvoltarea comunitară şi turismul reprezintă elementele care contribuie la dezvoltarea economică şi socială a unei comunităţi şi conduc la creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă. Toate aceste elemente au o relaţie de interdependenţă şi sunt influenţate în mod direct şi/sau indirect de infrastructura urbană şi de serviciile urbane, inclusiv a serviciilor sociale.

În mare parte infrastructura de transport şi cea edilitară a fost reabilitată şi modernizată, dar nu au fost realizate investiţii majore în infrastructura socială şi pentru protejarea mediului. Cu toate acestea,

Din datele prezentate se desprind direcţiile de acţiune ale PIDU, orientate spre modernizarea infrastructurii de transport rutier din zona urbană, amenajarea de spaţii verzi din centrul oraşului şi modernizarea infrastructurii sociale. Acestea sunt în concordanţă cu direcţiile strategice cuprinse în Strategia de Dezvoltare a municipiului Arad şi stau la baza analizei SWOT pentru Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Arad.




Analiza SWOT - Infrastructura rutieră

Puncte tari Puncte Slabe
- aşezarea geografică a Aradului, principala poartă de intrare dinspre Europa;
- cel mai important nod rutier şi feroviar din vestul României, situat pe coridorul IV Pan European, cu un trafic important de mărfuri şi de călători;
- tradiţia istorică, industrială şi comercială;
- ritm accentuat de dezvoltare;
- locul 5 în topul oraşelor din România pentru infrastructură şi mobilitate;
- dezvoltarea zonelor industriale la periferia municipiului
- dezvoltarea centrelor comerciale
- existenţa celui mai mare complex expoziţional din regiune, inclusiv din Ungaria
- realizarea de investiţii în reabilitarea/ modernizarea străzilor orăşeneşti, 86% din acestea fiind modernizate;
- realizarea de investiţii pentru reabilitarea/ modernizarea arterei centrale;
- existenţa unei planificări strategice şi stabilirea unor obiective pe termen scurt, mediu şi lung;
- proiecte de investiţii aflate în derulare: reabilitarea transportului urban prin proiectul BERD I, realizarea unei benzi suplimentare de circulaţie la coborârea de pe Podul Decebal, urmate în viitorul apropiat de reabilitarea centrului istoric vechi, inclusiv a Podului Traian;
- accesibilitate redusă în zona urbană;
- aglomerararea traficului urban datorită traficului de tranzit, în special traficul greu;
- suprapunerea fluxurilor mari de pietoni peste fluxurile auto în zona centrală;
- nu există o zonă pietonală care să valorifice din punct de vedere turistic centrul istoric al municipiului;
- străzi înguste, cu capacitate redusă de preluare a fluxurilor de trafic;
- traversări de cale ferată neamenajate, inclusiv traversări care intersectează centura ocolitoare;
- existenţa unor elemente de infrastructură nemodernizată;
- traversări ale liniilor de tramvai neammenajate, necorespunzătoare din punct de vedere calitativ;
- insuficienţa locurilor de parcare;
- lipsa unui pod peste Mureş în zona de nord-est a municipiului;
- blocaje în trafic, timpi foarte mari de deplasare în zona centrală;
- suprasolicitarea şi degradarea infrastructurii de transport;
- nivel de poluare crescut, la limita admisibilă, în zonele aglomerate;
Ameninţări Oportunităţi
- stagnarea investiţiilor;
- lipsa fondurilor sau fonduri insuficiente la bugetul local
- întârzierea construcţiei autostrăzii;
- calitatea slabă a lucrărilor executate
- posibilităţi restrânse de extindere (lăţire) a reţelei rutiere în zona urbană
- administraţie publică activă şi implicată;
- atragerea de fonduri structurale;
- apropierea de autostradă şi construirea a trei intrări / ieşiri de pe aceasta în zona municipiului;
- dezvoltarea infrastructurii şi a relaţiilor teritoriale
- reabilitarea / modernizarea centurii ocolitoare.


Analiza SWOT - Asistenţă socială

Puncte tari Puncte Slabe
- diversitatea serviciilor sociale asigurate la nivel de municipalitate;
- dezvoltarea activităţilor de voluntariat;
- existenţa reţelei de centre de zi pentru vârstnici şi pentru copii;
- existenţa unui complex social intercultural pentru copii şi tineri de etnie romă;
- existenţa unor servicii specializate pe probleme sociale, în cadrul administraţiei locale;
- personalul implicat în activităţi sociale calificat;
- populaţie îmbătrânită, număr mare de pensionari în raport cu populaţia activă;
- nivelul pensiei medii sub media naţională;
- nivel scăzut de şcolarizare al copiilor şi tinerilor de etnie romă şi a celor cu risc social;
- existenţa fenomenului de abandon şcolar, în special în cazul copiilor proveniţi din familii cu risc social;
- dificultăţi de adaptare şi de integrare a copiilor şi tinerilor cu risc social;
- dificultăţi de integrare pe piaţa muncii a persoanelor de etnie romă,
- consumul de droguri în rândul tinerilor;
- servicii insuficient dezvoltate pentru anumite diferite categorii defavorizate sau cu risc social;
Ameninţări Oportunităţi
- creşterea frecvenţei abandonului şcolar în rândul copiilor şi tinerilor;
- creşterea fenomenului de trafic şi de consum de droguri în rândul tinerilor,
- creşterea ratei şomajului, scăderea nivelului de trai al populaţiei;
- lipsa fondurilor pentru pensii şi pentru servicii medicale, pe fondul crizei economice,
- lipsa locurilor de muncă şi lipsa unei surse constante de venit pentru o parte a populaţiei. - implicarea unor societăţi sau a unor persoane în susţinerea sau finanţarea acţiunilor cu caracter social;
- accesare de fonduri pentru realizarea sau modernizarea infrastructurii sociale;
- accesarea de fonduri pentru dezvoltarea serviciilor sociale pentru grupurile defavorizate;
- crearea de facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi;
-


Între problemele identificate există o relaţie de interdependenţă, motiv pentru care este necesară o abordare integrată, care să permită rezolvarea simultană a acestora. În acest scop s-a fost elaborat Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Arad, un document de planificare a dezvoltării de mică anvergură, limitat la zona de acţiune urbană identificată şi parte componentă a strategiei de dezvoltare a municipiului Arad.

Analiza SWOT - Spaţii verzi

Puncte tari Puncte Slabe
- existenţa în zona urbană a Falezei Mureşului şi a strandului Neptun;
- existenţa în apropierea municipiului a unor zone împădurite şi a ariilor protejate;
- pondere mare a spaţiilor verzi în cartierele vechi de case;
- existenţa în zona centrală a unei perdele de vegetaţie,
- existenţa unui lac natural în centrul oraşului
- insuficiente parcuri şi locuri de agrement
- spaţii verzi degradate;
- urbanizare excesivă, sacrificarea zonelor verzi pentru a face loc unor construcţii
- aglomerarea excesivă a ştrandului Neptun, diminuarea ponderii spaţiilor verzi
- lacul natural neamenajat,
Ameninţări Oportunităţi
- Distrugerea zonelor verzi în lunca inundabilă a Mureşului;
- lipsa fondurilor la bugetul local pentru realizarea de investiţii;
- politica excesivă de urbanizare a administraţiei publice.
- accesare de fonduri nerambursabile pentru menţinerea, amenajarea şi extinderea spaţiilor verzi;
- diminuarea efectelor nocive ale poluării prin plantarea de arbori în cartierele noi de blocuri şi în zonele aglomerate;
- posibilitatea extinderii ştrandului Neptun până la podul rutier ce leagă Micălaca de Subcetate.
- crearea de noi oportunităţi de recreere pe malul Mureşului, în zona urbană, prin decolmatarea albiei şi reamenajarea malurilor;
- valorificarea mai bună a pădurii Ceala şi a zonei Trei Insule ca zonă turistică şi agrement






1.5. Potenţial de dezvoltare al municipiului Arad







2. Strategia dezvoltării polului de dezvoltare urbană

2.1. Obiectivele strategiei de dezvoltare a municipiului Arad

Strategia de dezvoltare a municipiului Arad 2007-2013/ 2014-2020 afost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Arad Nr. 26 din 28.08.2008.
Obiectivul general al strategiei este „Dezvoltare şi consolidare a unui centru economic puternic, stabil şi diversificat, capabil să asigure prosperitatea şi creşterea calităţii vieţii arădenilor”.
Priorităţile de dezvoltare definite în Strategia de Dezvoltare a municipiului Arad sunt:

1. Competitivitatea economică

Obiectiv strategic

Creşterea contribuţiei economiei locale la crearea produsului intern brut, prin dezvoltarea unui mediu economic diversificat, inovativ, competitiv şi atractiv pentru investitorii români şi străini

Obiective:

În vederea încadrării proiectelor şi planurilor de acţiune în priorităţile identificate, s-au stabilit următoarele obiective:
• Consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv;
• Constituirea unui mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor;
• Creşterea capacităţii de dezvoltare şi stimularea cooperării între administraţia locală şi mediul de afaceri;
• Diversificarea economiei în vederea acoperirii sectoarelor absente sau deficitare în mediul de afaceri local;
• Promovarea potenţialului turistic local, astfel încât Aradul să devină o destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri;
• Asigurarea condiţiilor pentru atragerea şi susţinerea investitorilor români şi străini cu un real potenţial economic (mediu economic stabil, acces la piaţa şi competiţie liberă, sisteme de taxare coerente şi transparente).

2. Dezvoltarea urbană

2.1. Urbanism, amenajarea teritoriului, infrastructură de transport

Obiectiv strategic – urbanism, amenajarea teritoriului

Dezvoltarea municipiului ca un sistem urban echilibrat şi policentric

Obiectiv strategic – infrastructură de circulaţie şi transport

Integrarea în sistemul european de transport a infrastructurii de transport rutier din municipiul Arad, fluidizarea traficului şi îmbunătăţirea siguranţei circulaţiei şi traficului pe toate modurile de transport

Obiective – urbanism, arhitectură, infrastructură de circulaţie şi transport
• Reglementarea regimului construcţiilor, adoptarea noului PUG prin adaptarea la nevoile actuale ale municipiului, referindu-ne şi la posibilităţile de dezvoltare policentrică ale municipiului
• Creşterea competitivităţii zonei prin crearea unei zone metropolitane, cu beneficii atât pentru municipalitate, cât şi pentru localităţile incluse în zonă (extinderea utilităţilor şi a altor servicii municipale)
• Modernizarea infrastructurii de circulaţie şi transport prin optimizarea circulaţiei în vederea fluidizării traficului urban, reducerea timpului de traversare a oraşului, creşterea gradului de siguranţă în trafic, creşterea duratei de exploatare prin aplicarea unor tehnologii moderne, extinderea sistemului de semaforizare, reabilitarea tuturor trotuarelor şi a aleilor dintre blocuri, scăderea gradului de poluare în municipiu, inclusiv prin promovarea formelor nepoluante de transport
• Racordarea municipiului Arad la viitoarea autostradă Nădlac – Arad – Timişoara – Lugoj –Deva
• Crearea unor zone exclusiv pietonale în cartierele municipiului
• Rezolvarea problemei cimitirelor din municipiu
• Accesibilizarea tuturor clădirilor în care funcţionează instituţii de interes public pentru persoanele cu dizabilităţi
• Reducerea impactului lucrărilor şi activităţilor de transport asupra mediului înconjurător.

2.2. Transport public local

Obiectiv strategic

Dezvoltarea şi eficientizarea serviciului de transport public local în vederea asigurării cerinţelor de deplasare a cetăţenilor în interiorul oraşului şi zonele periurbane

Obiective transport public
• Încurajarea transportului în comun pentru decongestionarea arterelor de circulaţie şi diminuarea poluării
• Creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor de transport public local de persoane
• Asigurarea finanţării necesare dezvoltării componentelor sistemului de transport public local de către autorităţile publice
• Asigurarea cerinţelor de deplasare a cetăţenilor în interiorul municipiului în funcţie de cererea de transport şi capacitatea disponibilă
• Realizarea unor programe de transport care să asigure dezvoltarea echilibrată şi eficientă, întrun mediu concurenţial real, a tuturor tipurilor de transport public local de persoane
• Extinderea şi modernizarea parcului de transport public existent, cu vehicule ecologice
• Stimularea folosirii tipurilor de mijloace de transport care asigură grade de poluare scăzute
• Asigurarea competiţiei dintre operatori şi deschiderea pieţei
• Dezvoltarea reţelei de transport public periurban (pentru zona metropolitană)

2.3. Regenerare urbana

Obiectiv strategic

Creşterea rolului cartierelor Municipiului Arad în dezvoltarea economică locală prin regenerarea unor părţi ale oraşului, cu scopul reducerii disparităţilor existente

Reabilitarea mediului construit, dezvoltarea centrelor de cartier şi a spaţiilor publice pentru a creşte calitatea vieţii şi a încuraja activităţile economice

Obiective – regenerare urbană
• Reabilitarea, restaurarea şi realizarea de lucrări conexe de amenajare a obiectivelor care aparţin patrimoniului istoric şi cultural
• Reabilitarea lăcaşelor de cult
• Crearea unui cadru de sprijin pentru proprietarii clădirilor de patrimoniu sau aflate în zona de protecţie, în vederea reabilitării acestora
• Reabilitarea sau demolarea clădirilor din proprietatea sau administrarea municipiului, aflate într-o stare avansată de degradare
• Elaborarea unui plan de conservare a clădirilor istorice
• Reabilitarea termică a clădirilor
• Reabilitarea şi reconversia zonelor industriale dezafectate

Obiectiv strategic

Promovarea unei politici active şi crearea unui cadru propice încurajării construcţiei de locuinţe în vederea asigurării accesului fiecărei familii (fiecărui cetăţean) la condiţii locative decente

Obiective
• Construcţia de locuinţe standard de închiriat pentru persoanele evacuate din imobilele retrocedate pentru pensionari, tineri salariaţi şi alte categorii cu probleme sociale, finanţate din surse bugetare şi credite externe
• Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, prin refacerea fondului locativ existent şi a utilităţilor
• Sprijinirea activităţii A.N.L. privind asigurarea amplasamentelor necesare construcţiei de locuinţe
• Construirea de locuinţe sociale
• Reabilitarea termică a locuinţelor
• Limitarea riscului seismic al construcţiilor
• Construirea de noi cartiere de locuinţe

2.5. Spatii verzi

Obiectiv strategic

Păstrarea, conservarea şi amenajarea zonelor verzi existente precum şi identificarea şi amenajarea de noi zone verzi, interzicerea distrugerii spaţiilor verzi.

Obiective
• Protejarea şi întreţinerea spaţiilor verzi existente şi amenajarea locurilor deschise pentru a deveni spaţii verzi
• Depistarea terenurilor care pot fi valorificate şi amenajate ca zone verzi
• Reorganizarea curţilor interioare şi punerea lor în valoare prin realizarea unor proiecte cu scopuri turistice
• Revitalizarea esplanadei Mureşului prin reamenajarea spaţiilor plantate pentru a le face cât mai atractive pentru public
• Regândirea Ştrandului Neptun ca zonă de agrement şi reamenajarea acestuia
• Realizarea de noi parcuri orăşeneşti, precum şi realizarea unor parcuri cu caracter sportiv pe lunca Mureşului
• Amenajarea scuarurilor stradale şi a zonei verzi din jurul blocurilor
• Reconversia unor terenuri care nu mai sunt funcţionale în scopul pentru care au fost create iniţial
• Educaţia ecologică şi conştientizarea populaţiei asupra necesităţii spaţiilor verzi
• Sancţionarea celor care aduc prejudicii spaţiilor verzi
• Încurajarea întreţinerii şi densităţii „verdelui particular”(curţi, incinte etc.)
• Controlul strict al tuturor arborilor urbani şi sancţionarea celor care afectează acest patrimoniu
• Densificarea plantaţiilor înalte din parcuri
• Protecţia plantaţiei din axa Bulevardul principal; nu există nicio raţiune pentru ca ea să fie afectată în
viitorii 50 de ani. Arborii sunt în plină forţă şi la speciile respective de foioase(tei, majoritari) durata medie de viaţă este de circa 120 de ani! Zona este deja un veritabil „biotop”
• Realizarea de perdele de protecţie pe direcţiile vânturilor dominante.

2.6. Utilităţi publice

Obiectiv strategic

Modernizarea şi extinderea reţelei de utilităţi publice şi asigurarea accesului tuturor cetăţenilor Aradului la utilităţile publice

Obiective
• Optimizarea funcţionării sistemului de termoficare din municipiu prin:
- reducerea consumurilor de energie termică
- creşterea eficienţei energetice globale a sistemului
- creşterea siguranţei în funcţionare a echipamentelor şi instalaţiilor
- reducerea gradului de poluare atmosferică şi încadrarea în restricţiile de mediu impuse de legislaţia internă şi internaţională
- reducerea costurilor de producţie şi furnizarea energiei termice consumatorilor, preţuri competitive care să permită creşterea gradului de încasare a facturilor
• Dezvoltarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică este o opţiune strategică, dat fiind faptul că înlocuirea lui cu alte sisteme individuale pe gaz nu este posibilă din cauza lipsei de resurse a infrastructurii aferente; reabilitarea şi modernizarea acestor sisteme sunt în concordanţă cu Strategia naţională în domeniul eficienţei energetice
• Creşterea siguranţei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice şi limitarea dependenţei de resursele energetice de import
• Modernizarea şi extinderea reţelelor de apă-canal, gaze naturale şi electricitate
• Promovarea unui sistem eficient de energie a unor surse alternative şi a ideii de consum raţional
• Creşterea confortului termic concomitent cu scăderea necesarului cantitativ de energie termică şi a cheltuielilor populaţiei pentru plata energiei termice
• Satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu şi lung la un preţ cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile
• Realizarea unui proiect de iluminare stradală care să pună în valoare fondul construit valoros şi să creeze un climat de siguranţă pentru public
• Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice şi a rutelor de transport al acestora
• Satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu şi lung, la un preţ cât mai
scăzut, adecvat unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.
• Reabilitarea termică a blocurilor.
• Reabilitarea (înlocuirea) unor reţele învechite de apă;
• Reabilitarea (înlocuirea) unor reţele învechite de canalizare;
• Extinderea sistemului actual de alimentare cu apă într-o serie de zone din municipiu care în prezent nu dispun de reţele publice de alimentare cu apă (înfiinţarea de reţele noi);
• Extinderea sistemului actual de canalizare prin înfiinţarea de reţele noi în zonele unde nu există.

2.7. Protecţia mediului

2.7.1.Gestionarea deşeurilor

Obiectiv strategic

Dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere economic şi care să poată asigura protecţia sănătăţii populaţiei şi protecţia mediului

Obiective
• Desfăşurarea activităţii de colectare a deşeurilor la standarde europene, cu respectarea prevederilor legale de protecţie a mediului şi a celor de autorizare a rampelor de gunoi
• Îmbunătăţirea sistemului de colectare şi transport a deşeurilor
• Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate
• Valorificarea potenţialului util din deşeurile municipale
• Eliminarea deşeurilor în conformitate cu legislaţia în vigoare în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului
• Crearea unui sistem de colectare, tratare şi valorificare a deşeurilor din construcţii şi demolări
• Colectarea şi valorificarea vehiculelor scoase din uz
• Organizarea unor centre de colectare pentru DEEE

2.7.2. Prezentul capitol se va completa cu o strategie de mediu.

3. Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale

Obiectiv strategic

Dezvoltarea capitalului uman la nivel local şi regional, creşterea competitivităţii acestuia pe piaţa muncii, prin asigurarea oportunităţilor egale de învăţare pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne şi flexibile.
Obiective
• Creşterea nivelului de educaţie şi de pregătire profesională a capitalului uman;
• Susţinerea financiară a dezvoltării şi modernizării bazei materiale şi a infrastructurii instituţiilor din învăţământul preuniversitar;
• Dezvoltarea resurselor umane în sistemul de educaţie;
• Crearea unui cadru propice pentru coordonarea eforturilor comune şi satisfacerea intereselor părţilor implicate (administraţia locală, unităţile de învăţământ, mediul de afaceri şi societatea civilă);
• Promovarea culturii antreprenoriale;
• Crearea unor programe pentru atragerea şi reţinerea forţei de muncă înalt calificată pe plan local şi creşterea atractivităţii municipiului Arad pe piaţa muncii;
• Diversificarea serviciilor de consilier şi formare în vederea creşterea capabilităţii acestora de a furniza servicii de calitate;
• Facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii;
• Dezvoltarea unei pieţe de muncă cuprinzătoare, flexibilă şi modernă;
• Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive;
• Îmbunătăţirea serviciului public de ocupare;
• Facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile;
• Corelarea ofertei de pe piaţa muncii cu specificul economic local concretizat prin cererea de forţă de muncă.

Protecţie socială - Obiective
• Crearea unui sistem de servicii sociale individualizate, centrate pe nevoile populaţiei aflate în dificultate:
- crearea unei hărţi a problemelor sociale
- realizarea planului unic de servicii
- realizarea unor analize/studii aplicate pe probleme specifice
- investiţii în programe de formare/dezvoltare profesionale
• Implementarea măsurilor de asistenţă socială in domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor
singure, vârstnicilor, persoanelor cu handicap, a oricăror persoane aflate în nevoie, pe perioada 2007
– 2013
• Dezvoltarea comunicării inter – instituţionale şi cu structurile societăţii civile. Extinderea parteneriatului social – instituţii, ONG –uri, cetăţeni, la nivel local, judeţean şi central, în plan intern şi internaţional.
• Diminuarea dezechilibrelor sociale existente, limitarea sărăciei extreme, absorbţia treptată a sărăciei persoanelor active şi a celor ce şi-au încheiat ciclul vieţii active (pensionarii).
• Limitarea situaţiilor de abuz şi violenţă domestică
• Reducerea riscului de marginalizare socială prin identificarea evaluarea şi acordarea sprijinului persoanelor aflate în dificultate
• Promovarea şi respectarea interesului superior al copilului - prevenirea separării copilului de familie şi reducerea instituţionalizării;
• Respectarea demnităţii copilului;
• Primordialitatea responsabilităţii părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti;
• Diversificarea serviciilor de tip familial;
• Continuarea descentralizării serviciilor de protecţie a copilului, transferul serviciilor de interes local către Autorităţile Publice Locale;
• Intervenţia multisectorială şi parteneriatul dintre instituţiile publice şi organizaţiile neguvernamentale
• Prevenirea separării copilului de familie;
• Contractarea serviciilor sociale;
• Promovarea drepturilor copilului cu dizabilităţi, la educaţie, recuperare, reabilitare şi integrare
• Combaterea relelor tratamente în cadrul familiei (violenţa, abuzul, neglijarea);
• Diversificarea modalităţilor de petrecere a timpului liber;
• Integrarea socială a tinerilor instituţionalizaţi;
• Protecţia şi reintegrarea socială a copiilor victime ale traficului de persoane
• Creşterea responsabilizării comunităţilor locale în domeniul promovării şi respectării drepturilor copilului;
• Prevenirea şi combaterea acţiunilor şi comportamentelor deviante ale copiilor;
• Reintegrarea şcolară şi familială a copiilor care au săvârşit o faptă penală;
• Prevenirea şi combaterea consumului de tutun, alcool şi droguri, în rândul copiilor şi tinerilor
• Prevenirea fenomenului copiilor străzii;
• Specializarea personalului - în scopul creşterii calităţii serviciilor prestate;
• Facilitarea accesului la toate formele de educaţie, în condiţii nediscriminatorii – prevenirea abandonului şcolar;
• Restructurarea/închiderea centrelor rezidenţiale şi înfiinţarea de servicii comunitare alternative integrate în societate: locuinţe protejate, case de tip familial, centre de tip Respiro, ateliere protejate,
centre de zi, centre de urgenţă, centre de recuperare de tip ambulator etc.
• Acţiuni pentru angajarea în muncă a persoanelor cu handicap al căror potenţial permite încadrarea. Parteneriat pentru organizarea unor servicii de mediere pentru angajarea în muncă a persoanelor cu handicap, consilierea beneficiarului şi a familiei acestuia, menţinerea relaţiei cu angajatorul, coordonarea şi modelarea traseului profesional în funcţie de posibilităţile fizice, psihice, sociale, relaţionale pe care beneficiarul le dezvoltă.
• Încadrarea de personal de specialitate şi organizarea unor cursuri de pregătire profesională a personalului din sistemul de protecţie specială a persoanelor cu handicap
• Gestionarea eficientă a resurselor umane, materiale şi financiare afectate sistemului de protecţie specială a persoanelor cu handicap.
• Dezvoltarea de parteneriate cu ONG-uri, cu societatea civilă şi alte componente prioritare, cum ar fi:
şcoală, biserică, agenţi economici, unităţi sanitare, poliţie etc., în vederea reintegrării socioprofesionale a persoanelor cu handicap.
• Sensibilizarea opiniei publice cu privire la drepturile persoanelor aflate în nevoi, în vederea îmbunătăţirii atitudinii şi percepţiei comunităţii.
• Acţiuni/demersuri pentru implementarea legislaţiei privitoare la accesibilitatea mediului fizic, pentru
a permite persoanelor cu handicap accesul neîngrădit la viaţa socială.

4. Dezvoltarea comunitară

4.1. Sănătatea

Obiectiv general

Adoptarea unei poziţii active şi dezvoltarea unor mecanisme eficiente de ocrotire a sănătăţii populaţiei, prin promovarea prevenţiei şi a educaţiei pentru sănătate, precum şi ridicarea standardelor de calitate a actului medical.

Obiective specifice
• Promovarea şi susţinerea cercetărilor de bază, strategice şi aplicate în vederea înţelegerii mecanismelor îmbolnăvirii la om, în tratarea afecţiunilor patologice şi în prevenirea bolilor cu impact mare la populaţie
• Dezvoltarea cunoştinţelor în domeniul ştiinţelor medicale şi definirea aplicaţiilor în patologia copilului, adolescentului, adultului şi vârstnicului
• Dezvoltarea si utilizarea de reţele informationale medicale, ştiintifice; optimizarea gestiunii informatiilor medicale
• Dezvoltarea si implementarea de noi tehnici şi metode clinice avansate de investigare şi tratament pentru crearea băncilor de organe; os, tesuturi şi a sistemelor de truse pentru protezare şi implantologie; dezvoltarea transplantului de organe.
• Eliminarea decalajului existent faţă de nivelul european în privinta serviciilor medicale.
• Dezvoltarea şi armonizarea sistemului de norme şi proceduri clinice în conformitate cu cerinţele organismelor de standardizare europene şi internaţionale.
• Promovarea cercetărilor multisectoriale şi multidisciplinare în concordanţă cu alte domenii ca: biofizica, biochimia, biotehnologia, pentru întelegerea şi corelarea rezultatelor medicale în contextul modern actual.
• Dezvoltarea de facilităti şi servicii în sprijinul cercetării din domeniu (reţele, centre, centre de servicii
• Construcţia unui bloc operator nou la standarde europene pentru care în acest an a fost realizat proiectul, cheltuielile necesare fiind de aproximativ 2.000 mii lei
• Reabilitare secţiilor dermatologie, ORL si oftalmologie , atât faţade cât şi interioare şi amenajarea laboratorului de analize medicale. Sunt realizate în acest sens toate proiectele, urmând a fi demarate lucrările în anul 2008, în limita fondurilor alocate de către consiliul local
• Reabilitarea tuturor instalaţiilor utilitare( electrică, reţeaua de apă, de căldură)
• Igienizări la pavilionul de interne, radiologie
• Reabilitarea acoperişurilor la Pavilionul interne, fizioterapie, chirurgie, radiologie
• Construcţia unei noi secţii de TBC la marginea Municipiului
• Alocarea unei noi locaţii pentru secţia de oncologie
• Dotarea spitalului cu aparatura medicala performantă (Computer Tomograf - care va creşte nivelul calităţii actului medical).
• Transferul unor prerogative ale spitalului în sarcina medicinii primare, realizată prin intermediul medicului de familie, în echipă cu specialiştii din ambulatoriu - cheia succesului în reforma sanitară
• Creşterea performanţei spitalelor cu asigurarea accesului la unităţile spitaliceşti
• Acordarea unei asistenţe medicale de bună calitate
• Eficientizarea unităţilor medicale
• Reclasificarea şi reorientarea spitalelor conform necesităţilor reale ale populaţiei asistate
• Definirea, restructurarea şi dezvoltarea ofertei de servicii în spitale
• Reconsiderarea structurii şi funcţionării spitalelor
• Reducerea numărului de paturi de spitalizare continuă
• Redefinirea tipurilor de spitale
• Redefinirea metodologiei de acreditare a spitalelor
• Realocarea spitalelor de monospecialitate
• Transferul unor servicii spre ambulatoriul integrat
• Dezvoltarea spitalizării discontinue

Obiective strategice:
• Reorganizarea spitalelor pe tipuri:
- Unităţi sanitare pentru îngrijiri de lungă durată
- Spitale de acuţi
• Restructurarea serviciilor din spitale
• Renunţarea la spitalele neperformante
• Dezvoltarea ambulatoriului de specialitate
• Dezvoltarea medicinii de familie

4.2. Cultura

Obiectiv strategic:

Promovarea Aradului ca pol cultural regional în zona transfrontalieră

Obiective:
• Promovarea cooperării la nivel regional, naţional şi european
• Intensificarea şi diversificarea cooperării transfrontiere, europene şi internaţionale în domeniul culturii
• Păstrarea identităţii culturale
• Conservarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi redefinirea utilizării lor.
• Prezervarea şi valorizarea tradiţiilor locale ca element important al vieţii culturale comunitare şi ca instrument al dialogului intercultural
• Continuarea programelor şi a proiectelor viabile care promovează înfrăţirea unor localităţi din regiune cu aşezări similare din alte ţări, ceea ce are efecte benefice pentru circulaţia creatorilor şi a artiştilor şi pentru diversificarea ofertei
• Îmbunătăţirea infrastructurii culturale
• Îmbunătăţirea sentimentului de apartenenţă, încredere şi mândrie locală
• Re-însuşirea de către populaţie a patrimoniului
• Promovarea diversităţii şi a multiculturalităţii în condiţiile în care coabitarea diverselor minorităţi din municipiu reprezintă un factor sinergetic de generator de modele culturale unice.
• Înfiinţarea unei Case de cultură sau Centru multicultural care să fie centru de comandă, finanţare şi control a ofertei culturale
• Înfiinţarea unei reţele naţionale a centrelor culturale din România
• Dezvoltarea şi diversificarea ofertei culturale în funcţie de cerinţele şi nevoile consumatorului
• Colaborarea între administraţie, instituţii de cultură, universităţi, organizaţii şi societăţi pentru valorificarea patrimoniului
• Conservarea, îmbogăţirea şi valorificarea patrimoniului
• Găsirea unor modalităţi de atragere către actul cultural al unor categorii mai largi de consumatori
• Dezvoltarea comunitară prin valorizarea patrimoniului cultural şi a semnificaţiilor culturale locale
• Transformarea patrimoniului local într-un motor al dezvoltării economice, culturale şi sociale – preocupare constantă pentru conservarea calităţii ambientului natural şi cultural, şi în interesul viitoarelor generaţii

4.3. Tineretul

Obiectiv strategic:

Promovarea cetăţeniei active şi stimularea potenţialului creativ al tinerilor, prin încurajarea participării acestora la viaţa cetăţii, precum şi îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor de susţinere a activităţilor de şi pentru tineret.

Obiective:
• Elaborarea unei strategii sectoriale pe probleme de tineret
• Implicarea tineretului în viaţa comunităţii, prin responsabilizarea acestuia
• Înfiinţarea unui Centru pentru tineret
• Facilitarea accesului tinerilor la informaţii – prin sprijinirea centrelor de informare şi consiliere pentru tineret
• Încurajarea iniţiativelor şi creativităţii tinerilor pentru ca aceştia să joace un rol activ în societate
• Dobândirea unor noi cunoştinţe, îndemânări şi abilităţi care să ajute la dezvoltarea lor viitoare
• Crearea unor alternative pentru petrecerea timpului liber
• Diversificarea programelor şi acţiunilor de prevenire şi combatere a factorilor de risc (delicvenţă, infracţionalitate, consum de droguri şi alcool)
• Înfiinţarea unui centru de dezintoxicare şi dezalcoolizare
• Sprijinirea familiilor tinere
• Sprijinirea construirii de locuinţe pentru tineri
• Combaterea şomajului în rândul tinerilor
• Încadrarea tinerilor fără adăpost în forme de sprijin asociativ în vederea sprijinirii lor în găsirea de locuri de muncă
• Creşterea atractivităţii municipiului pentru tineri în vederea reducerii migraţiei tinerilor spre alte oraşe sau în afara ţării.

4.4 Sportul

Obiectiv strategic:

Asigurarea unui cadru propice dezvoltării şi susţinerii sportului de performanţă şi încurajarea practicării activităţilor sportive de către cetăţeni, într-un mediu curat şi sigur, în scopul socializării, desăvârşirii educaţiei şi ocrotirii sănătăţii

Obiective:
• Asigurarea unui cadru de dezvoltare continuă, de organizare şi funcţionare performantă a sistemului local de educaţie fizică şi sport
• Implicarea autorităţilor locale în organizarea şi susţinerea activităţilor de educaţie fizică şi sport
• Dezvoltarea sportului şcolar şi universitar, în cadrul asociaţiilor sportive şcolare şi universitare
• Dezvoltarea sportului de performanţă, participarea municipiului la competiţiile naţionale şi internaţionale
• Creşterea contribuţiei bugetului local şi atragerea de resurse private pentru finanţarea programelor sportive
• Modernizarea bazelor sportive şi de agrement existente
• Construirea unui complex sportiv cu stadion modern
• Construirea unor baze sportive moderne
• Crearea unei piste de atletism
• Sprijinirea tinerilor, persoanelor vârstnice şi a persoanelor cu handicap pentru practicarea exerciţiului fizic individual sau colectiv
• Amenajarea unor terenuri de sport în cartiere, alternativă de petrecere a timpului liber
• Dezvoltarea şi diversificarea acţiunilor de timp liber, vacanţă, sport şi turism pentru tineri
• Amenajarea zonelor preorăşeneşti pentru agrement şi recreere
• Încurajarea practicării sportului individual sau colectiv în rândul cetăţenilor prin crearea unui cadru social şi organizatoÎncurajarea practicării sportului individual sau colectiv în rândul cetăţenilor prin crearea unui cadru social şi organizatoric complex şi favorizant în vederea menţinerii sănătăţii şi a socializării cetăţenilor

5. Turismul

Obiectiv strategic

Realizarea de surse suplimentare de venit la nivel local şi crearea de noi locuri de muncă, prin valorificarea patrimoniului istoric, natural şi cultural.

Domeniile principale de intervenţie sunt:
• Restaurarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi istoric;
• Dezvoltarea patrimoniului existent;
• Dezvoltarea resurselor umane din sector;
• Dezvoltarea resurselor turistice naturale în contextul dezvoltării durabile;
• Informatizarea promovării turismului;
• Creşterea calităţii serviciilor turistice şi asigurarea competitivităţii acestora;
• Dezvoltarea învăţământului de specialitate şi orientarea acestuia către nevoile sectorului;
• Definirea unui brand turistic local;
• Îmbunătăţirea cooperării dintre sectorul public şi privat.

Strategia este în acord cu politica din domeniul turismului a Programului Naţional de Guvernare, cu Strategia de dezvoltare a judeţului Arad până în 2009 şi cu Planul de dezvoltare regională 2007-2013 al Regiunii Vest, de asemenea cu Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013.


Unul din obiectivele specifice al PIDU îl reprezintă îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a traficului urban şi creşterea accesibilităţii municipiului Arad. Acesta răspunde unuia dintre obiectivele definite pentru Axa 2 de intervenţie, respectiv “Dezvoltare urbană – infrastructură de circulaţie şi transport”.

Un alt obiectiv specifi cal PIDU îl reprezintă modernizarea unor speţii verzi în scopul creerii unor zone de agrement pentru locuitori. Acest obieciv este prevăzut şi în strategia de dezvoltare a municipiului Arad, fiind un obiectiv al Axei 1 “Dezvoltare urbană – spaţii verzi”

Al treilea obiectiv al Planului Integrat de Dezvoltare Urbană este îmbunătăţirea infrastructurii sociale destinate persoanelor vârstnice şi copiilor şi diversificarea serviciilor sociale. Acest obiectiv răspunde obiectivelor Axei 3. “Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale” al strategiei de dezvoltare al municipiului Arad.


În ansamblu, realizarea obiectivelor specifice contribuie la atingerea obiectivului general al planului de dezvoltare, dar şi la realizarea obiectivelor strategiei de dezvoltare.

Implementarea planului de acţiune al PIDU va contribui în mod direct la dezvoltarea urbană şi la dezvoltarea resurselor umane şi sociale şi, indirect, la creşterea competitivităţii economice şi a turismului, care constituie priorităţi ale strategiei de dezvoltare a municipiului Arad.

O infrastructură de transport de calitate, un aspect civilizat al oraşului, zone de agrement amenajate şi curate constituie în mod cert elemente de atractivitate pentru afaceri şi pentru turism, activităţi care contribuie la dezvoltarea economică a zonei şi, implicit, la creşterea calităţii vieţii locuitorilor.

Pe de altă parte, la creşterea calităţii vieţii contribuie şi investiţiile în infrastructura socială, prin care se asigură un trai decent persoanelor vârstnice şi se asigură premisele unei vieţi decente copiilor proveniţi dintr-un mediu social defavorizat.


2.2. Obiectivele Planului Integrat de Dezvoltare Urbană

Analiza de nevoi a municipiului Arad a pus în evidenţă principalele probleme care trebuie abordate pe termen scurt, precum şi avantajele principale care vor contribui la definirea strategigă a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, în concordanţă cu Strategia de dezvoltare a municipiului Arad, 2007-2013, 2014-2020.

Între problemele identificate există o relaţie de interdependenţă, motiv pentru care este necesară o abordare integrată, care să permită rezolvarea simultană a acestora. În acest scop a fost elaborat Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Arad, un document de planificare a dezvoltării de mică anvergură, limitat la zona de acţiune urbană identificată şi parte componentă a strategiei de dezvoltare a municipiului Arad.

Planul Integrat de Dezvoltare urbană este parte a Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Arad, preia o parte din obiectivele acesteia şi le structurează astfel încât implementarea planului de acţiune să contribuie la realizarea obiectivelor strategiei şi, în acelaşi timp, să contribuie şi la realizarea obiectivul general al PIDU.


Obiectivul general al PIDU îl reprezintă creşterea calităţii vieţii locuitorilor şi a atractivităţii municipiului Arad pentru mediul de afaceri şi turism.


Nivelul de trai al populaţiei este strâns legat de dezvoltarea economică şi socială a unei localităţi, iar dezvoltarea economică depinde de volumul şi dinamica investiţiilor realizate în zonă. În economia de piaţă, mediul de afaceri joacă un rol esenţial, fiind generator de locuri de muncă, de venituri pentru salariaţi şi pentru administraţie.

Pentru administraţiile locale responsabile constituie o prioritate atragerea de investiţii în comunitate. Acest lucru se poate realiza numai în situaţia în care, prin măsurile întreprinse, accesibilitatea şi atractivitatea oraşului pentru mediul de afaceri creşte. Ceea ce contribuie în mod esenţial la creşterea atractivităţii şi accesibilităţii este prezenţa unei infrastructuri urbane şi de afaceri de calitate: drumuri, pasaje, parcări, reţele de utilităţi, oferte de recreere şi activităţi culturale, servicii sociale, de sănătate, învăţământ etc., parcuri şi zone industriale, incubatoare de afaceri.


Prin obiectivul său general, PIDU contribuie la realizarea obiectivului strategic genaral al Strategiei municipiului Arad, acela de „Dezvoltare şi consolidare a unui centru economic puternic, stabil şi diversificat, capabil să asigure prosperitatea şi creşterea calităţii vieţii arădenilor”.




Obiectivele specifice:
1. Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a traficului urban şi creşterea accesibilităţii.
2. Modernizarea unor spaţii verzi şi zone de agrement de calitate în zonele de trafic intens din municipiul Arad
3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale prin reabilitarea clădirilor şi diversificarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice şi copiilor


Atingerea obiectivelor specifice se va putea realiza prin implementarea unor planuri de acţiune, care sunt parte a planurilor de acţiune pe termen scurt enunţate în strategia de dezvoltare a municipiului Arad.


2.3. Priorităţi de dezvoltare

Pentru creşterea atractivităţii municipiului Arad şi pentru creşterea calităţii vieţii locuitorilor au fost definite trei direcţii principale asupra cărora se acţionează prin intermediul Planulului Integrat de Dezvoltare Urbană:


Prioritatea 1. Infrastructura de circulaţie

Probleme identificate:
- infrastructura rutieră degradată: străzi înguste, cu capacitate redusă de preluare a fluxurilor de trafic;
- aglomerarea traficului urban datorită traficului de tranzit;
- suprasolicitarea şi degradarea infrastructurii de transport: străzi, pasaje rutiere;
- blocaje în trafic, timpi foarte mari de deplasare în zona centrală;
- traversări ale liniilor de tramvai neamenajate, necorespunzătoare din punct de vedere calitativ;
- nivel de poluare crescut, la limita admisibilă, în zonele aglomerate;

Obiectiv:
- modernizarea/reabilitarea drumurilor, a trecerilor de nivel, în vederea fluidizării circulaţiei şi reducerii timpilor de parcurs;
- creşterea accesibilităţii prin reabilitarea pasajelor care se află pe principalele fluxuri de trafic
- descongestionarea traficului prin crearea de rute alternative

Plan de acţiune:
- Reabilitare pasaj rutier Micălaca
- Reabilitare pasaj rutier Grădişte
- Amenajare treceri la nivel cu liniile de tramvai, tronsoanale de pe str. Petru Rareş şi Calea Zimandului
- Amenajare treceri la nivel cu liniile de tramvai, tronsoanele de pe strada Pădurii
- Legătură rutieră strada Câmpul Liniştii – Centura Arad






Prioritatea 2. Spaţii verzi, pentru odihnă şi agrement



Probleme identificate
- insuficiente parcuri şi locuri de agrement
- spaţii verzi degradate;
- lacul natural din centrul oraşului neamenajat;
- urbanizare excesivă, sacrificarea zonelor verzi pentru a face loc unor construcţii

Obiective
- Modernizarea unor spaţii verzi şi în zonele de trafic intens din municipiul Arad
- Crearea unor zone de agrement atractive

Plan de acţiune:
- Reamenajare zonă de agrement Pădurice
- Modernizare spaţii verzi în zona Pădurice
- Amenajare spaţii verzi în zona Podgoria şi pe Bd. Revoluţiei


Prioritatea 3. Infrastructura socială

Probleme identificate
- număr mare de pensionari în raport cu populaţia activă;
- persoane vârstnice cu venituri mici, insuficiente asigurării unui nivel de trai decent;
- nivel scăzut de şcolarizare în special în cazul copiilor şi tinerilor de etnie romă;
- existenţa fenomenului de abandon şcolar, în special în cazul copiilor proveniţi din familii cu risc social;
- dificultăţi de adaptare şi de integrare a copiilor şi tinerilor cu risc social;

Obiectiv specific
- Reabilitarea infrastructurii sociale destinate persoanelor vârstnice şi copiilor
- Diversificarea serviciilor sociale

Plan de acţiune:
- Modernizare Centru de zi pentru vârstnici Micălaca
- Reabilitare/modernizare Complex de educaţie interculturală pentru copii şi tineret „Curcubeu”

3. Planul de acţiune
3.1. Lista proiectelor şi bugetul estimat pentru implementarea Planului integrat, pe surse de finanţare (identificate ori de câte ori este posibil), perioada de implementare a proiectelor) – anexat

PLANUL DE ACŢIUNE PIDU ARAD


Acţiunea/Proiectul Perioada de implementare Surse de finanţare Valoarea totală (lei)
Prioritatea 1. Infrastructura de circulaţie
1 Reabilitare pasaj rutier Micălaca 2010-2011 POR 1.1 14.562.068
2 Reabilitare pasaj rutier Grădişte 2010-2011 POR 1.1. 20.426.964
3 Amenajare treceri la nivel cu liniile de tramvai 2010-2012 POR 1.1. 16.449.398
4 Modernizare liniile de tramvai pe axa Calea Aurel Vlaicu - Centru- Piaţa Romana, Aradul Nou 2009-2012 BERD
5 Reabilitarea centrului vechi istoric al Aradului 2009-2011 POR 5.2
6 Legătura rutieră Câmpul Liniştii -Centura Arad 2010-2011 POR 1.1. 15.226.340
7 Modernizarea străzii Câmpul Liniştii 2012-2013 alte surse
8 Reabilitare/modernizare infrastructură rutieră Zona Industrială Est – Micălaca” 2010-2011 Alte fonduri
Prioritatea 2. Spaţii verzi, pentru odihnă şi agrement
Reamenajare zonă de agrement Pădurice 4,309
9 Reamenajare zonă de agrement Pădurice 2010-2011 POR 8.673.649
10 Modernizarea unor spaţii verzi în zona Pădurice 2010 Fondul de mediu
11 Modernizarea unor spaţii verzi Podgoria şi pe Bd. Revoluţiei 2010 Alte surse
Acţiunea/Proiectul Perioada de implementare Surse de finanţare Valoarea totală (lei)
Prioritatea 3. Infrastructura socială
12 Modernizare Centru de zi pentru vârstnici Micălaca 2010-2011 POR 1.1 437.189
13 Diversificare servicii sociale pentru persoane vârstnice 2011-2013 alte programe
14 Modernizare Complex de educaţie interculturală pentru copii şi tineret Curcubeu” 2010-2011 POR 1.1. 437.189
15 Diversificare servicii sociale pentru copii şi tineri 2011-2013 alte programe
Valoare totală proiecte finanţate din POR 1.1. 76.212.801

3.2. Harta oraşului/municipiului, cu localizarea proiectelor individuale componente ale Planului
3.3. Managementul implementării planului integrat (descrierea structurii care asigură managementul implementării planului; descrierea relaţiilor operaţionale şi, dacă este cazul, inter-instituţionale, monitorizarea implementării, raportarea etc.)















Vizualizare PDF    [ Înapoi ]
ResponsiveVoice used under Non-Commercial License